Trăim într-o realitate aberantă. Te întâlnești la tot pasul cu panouri uriașe în care fotografia trucată a sculptorului Brâncuși rostește grav tot felul de vorbe pe care artistul nu le-a spus niciodată. (…)
Se știe că vocea lui Brâncuși nu a fost niciodată înregistrată, deci este clar că ceea ce se aude este o făcătură. În plus, vocea vehiculează informații false și chiar periculoase.
Am văzut recent o reclamă CEC Bank în care bine cunoscutul autoportret fotografic al lui Constantin Brâncuși din 1934, supus unui trucaj electronic, își mișcă buzele, rostind cu glas tare anumite afirmații. Publicul neavizat poate crede că cele ce aude sunt chiar vorbele artistului!
Brâncuși-ul din 1934 vorbește despre Coloana fără sfârșit din 1938, precizând că ideea i-a dat-o șurubul de teasc. Nu există în acest sens nimic scris de artist, doar relatări ale moștenitorilor lui, făcute mult după dispariția artistului.
Se afirmă și că lucrarea este „simplu un proiect de coloană care mărită ar putea sprijini bolta cerească”. Afirmația se referă de fapt la coloanele de lemn de 3,51, 3,54 și 3,60 metri, expuse în 1933 la New York. A fost inserată atunci, la cererea artistului, în catalogul Brummer.
În clip sunt prezentate imagini legate de demontarea coloanei de lemn de la Voulangis, din 1927, precum și momente de la ridicarea coloanei metalice la Târgu-Jiu în 1937, imagini preluate din DVD-ul realizat de Centrul Pompidou în 2011.
Fotografia vorbitoare se referă și la afirmații fanteziste vehiculate peste ani pe Internet – „Cineva a măsurat-o. Altcineva spune că reprezintă simbolic anul când țara noastră a intrat în război.” Coloana are 15 module, 2 semimodule și un mic soclu – numărul acestora nu are nici o legătură cu anul 1916. (…)
În reclamă, Brâncuși vorbește românește. Nu avem nici o siguranță că cugetările consemnate de artist în franceză ar fi sunat în limba maternă chiar așa cum le rostește fotografia!
Totodată, este bine cunoscută declarația sculptorului din 17 februarie 1922, adăugată de mâna sa alături de semnătură, pe un manifest în apărarea lui Tristan Tzara, atacat într-un articol xenofob: „En art il n’y a pas d’étrangers” – „În artă nu există străini”.
Sensul celor rostite de poză este chiar opus celor scrise de artist. Aflăm astfel cu surprindere că „În artă nu trebuie să existe străini!”
Am auzit cu urechile mele aceste vorbe și m-am îngrozit!
Domnilor bancheri, lăsați-l pe bietul Brâncuși în pace și nu-l mai batjocoriți!
Socotim o impietate să i se atribuie artistului gânduri și afirmații fără o atentă verificare, precum și să i se folosească imaginea pentru o reclamă.
Ansamblul de la Târgu-Jiu așteaptă includerea în patrimoniul UNESCO. O lucrare unicat cum este Cumințenia Pământului este amenințată cu dispariția din circuitul public. O instituție importantă ca CEC Bank și-ar putea manifesta prețuirea față de sculptor în alt mod decât prin animarea fotografiei sale, de pildă, ajutând la păstrarea în țară a unei capodopere brâncușiene unice.
Sorana Georgescu-Gorjan
