Blocaj cadastral

Loading

dan-duvleaAu trecut 20 de ani de la începuturile aplicării legilor fondului funciar în România, timp în care s-au emis de către Comisiile pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor sute de mii de titluri de proprietate pentru terenuri agricole şi forestiere, atat în intravilanul cât şi în extravilanul localităţilor.
Prin introducerea Ordinului 134/2009 al Autorităţii Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), cu precizările ulterioare, suportul principal de verificare al documentatiilor cadastrale este,,ortofotoplanul si nu planul cadastral scara 1:5000 care este un suport topografic vechi şi nu mai corespunde realităţii din teren’’, iar planul parcelar emis de Comisia Locală trebuie avizat anterior de O.C.P.I.şi integrat în baza de date.
Pentru întocmirea acestor planuri parcelare, Comisiile locale ar trebui să achiziţioneze ortofotoplanuri, să redefinească şi să stabilească din nou limitele de tarla, să dispună de personal specializat în lucrări topografice pentru efectuarea parcelărilor şi apoi să le avizeze contra cost sau gratuit, după caz, la OCPI. Ca rezultat al acestor remăsurări, ar trebui, conform art.26 pct. b al ordinului 134/2009, să se revadă toate titlurile emise şi alte acte existente în tarla şi să se diminueze suprafaţa fiecărei parcele direct proportional cu suprafaţa ei, astfel încât să se realizeze o închidere exactă a suprafeţelor în toată tarlaua. Proprietarii parcelelor amintite ar trebui să dea declaraţii că sunt de acord cu aceste diminuări ale suprafeţelor din titlurile de proprietate. Eventualele surplusuri în tarla ar trebui trecute ca o rezerva a comisiei locale.
Din punct de vedere juridic al posesiei terenurilor în tarla lucrurile nu sunt deloc simple, întrucât, în 20 de ani, în tarla s-au eliberat titluri de proprietate, care au o evidenţă clară, adeverinţe şi procese verbale eliberate la cerere la care primăriile nu au o evidenţă clară, s-au efectuat comasări s-au dezlipiri de terenuri, există pe rol sau în aplicare sentinţe judecătoresti.
Practic, odată cu apariţia Ordinului 134/2009 al ANCPI, respectiv 26 martie 2009, circulaţia terenurilor agricole şi silvice pe zonele cooperativizate prin acte notariale a fost sistată prin nereceptionarea documentaţiilor de înscriere în Cartea Funciară de către OCPI Gorj din lipsa acestor planuri parcelare cu avizul OCPI Gorj.
Principalii perdanţi în acest moment ai dreptului de a dispune de proprietatea lor sunt persoane fizice sau juridice. Să amintim spre exemplu ca persoane fizice, proprietarii de terenuri în Tg Jiu din zona Centură-Artego, Tismana, Dealul Târgului, Jieţe.
Ca persoane juridice amintim, în primul rând, complexurile energetice, unităţile miniere şi schelele petroliere, care achizitionează terenuri în principal în extravilanul localităţilor, dar şi Consiliile locale care înaintează proiecte pe diferite fonduri structurale şi care au amplasate locaţiile investiţiilor în general pe terenuri situate în extravilan.
Totodată, este afectat de aceasta măsură bugetul de stat prin necolectarea taxelor care privesc circulaţia terenurilor din intravilan si extravilan.
Principalul motor în organizarea şi coordonarea măsurătorilor în vederea aplicării legilor funciare ar fi trebuit să fie ANCPI, prin OCPI Gorj conform art.4 pct.k din Legea Cadastrului şi Publicităţii Imobiliare. In acest timp, OCPI Gorj continuă emiterea de titluri de proprietate fără planuri parcelare avizate conform Ordinului 134/2009.
Până când va continua această joacă cu dreptul de proprietate asupra terenurilor, este o întrebare la care cineva va trebui să răspundă.