În ultimele zile a izbucnit un nou scandal în Justiţie, dintr-o serie uriaşă izbucnită în momentul când fostul procuror comunist Monica Macovei a venit în fruntea acestui domeniu şi s-a păstrat prin interpuşi până azi, legat de modificările aduse de Executivul tehnocrat Codului Penal şi Codului de Procedură Penală. Deşi vorbim de un domeniu vital şi care se referă la milioane de români, republica procurorilor nu a vrut niciodată o dezbatere pe actele legislative juridice. Din 1990 şi până în prezent, singurul imperativ a fost ca procurorii să revină la puterea dinainte de 1989 iar sub Monica Macovei şi a urmaşilor săi s-a reuşit. Primul moment care a arătat cum se vede „european” Justiţia din România a fost când acelaşi personaj controversat a trecut numirea procurorului şef de la CSM la Preşedinţie, o aberaţie nici astăzi modificată.
Că nu am luat-o noi razna în acest editorial ne-o arată chiar un comunicat al Asociatiei pentru Apararea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki care subliniază aceste derapaje absolut surprinzătoare într-o ţară din Uniunea Europeană. S-ar putea să aflăm în zilele următoare scrierii acestui text că nu înţelegem noi imperativele luptei anticorupţie, placa obişnuită când se pregătesc abuzuri care încalcă drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. APADOR-CH aminteşte două exemple, modificarea art. 153 din codul de procedură penală, constând în eliminarea filtrului judecătoresc şi în abilitarea procurorului de a cere direct de la bănci, fără încuviinţarea judecătorului, datele financiare ale unei persoane. Asistăm aici la încălcarea Constituţiei întrucât art. 115 al. 6 se interzice adoptarea de ordonanţe de urgenţă prin care sunt afectate drepturile şi libertăţile prevăzute în aceasta. Apropo, de ce oare a fost abrogată prin ordonanţă de urgenţă alineatul 1 al art. 228 din Codul de procedură penală, care prevedea că după luarea măsurii arestării preventive, inculpatului i se aduc la cunoştinţă, de îndată, în limba pe care o înţelege, motivele pentru care s-a dispus această măsură. Să înţelegem că acum procurorii pot face ce vor?
Lucrurile sunt mult mai grave la art. 242 din Codul de Procedură Penală. În urma modificărilor, procurorii capătă puteri mult peste cele judecătoreşti, angajaţii statului pot să treacă peste judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţă, în funcţie de faza procesuală, şi să decidă ei cum este cu “revocarea măsurilor preventive ale controlului judiciar şi controlului judiciar pe cauţiune, precum şi înlocuirea acestor măsuri între ele”. În alte ţări un Guvern şi un ministru al Justiţiei pleacă şi pentru mai puţin!
