Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Bisericile din Baia de Fier

Bisericile din Baia de Fier

Submitted by on 21 March 2012articol citit de 2,682 ori | No Comment

Biserica parohială din comuna Baia de Fier, sat Baia de Fier, un valoros monument istoric, reprezintă din punct de vedere arhitectural şi pictural, stilul brâncovenesc specific secolului al XVIII-lea. Despre trecutul documentar al acestor lăcaşuri de cult, în cele ce urmează.

Arhivele gorjene deţin multe documente despre bisericile din Baia de Fier

Arhivele gorjene deţin multe documente despre bisericile din Baia de Fier

Cercetându-se fondul arhivistic „Protoieria Judeţului Gorj” aflat în depozitele Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale, în inventarul pe anul 1894 s-a găsit un răspuns al preotului paroh, Dimitrie Vasile, în urma ordinului nr. 1068 din noiembrie 1894 al Protoieriei Judeţului Gorj, prin care trebuia să prezinte inventarul averii mobile şi imobile a bisericilor din parohia comunei Baia de Fier, plasa Novaci.

Biserică de secol XVII
Conform inventarului, biserica parohială cu patronajul „Toţi Sfinţii”, a fost construită din zid în anul 1649 de ctitorii Dionisie Arhimandrit, Bălăcescu Egumen al Mănăstirii Horezu, în timpul lui Ion Grigore Ghica Voievod. Starea sa era bună, dar necesita repararea acoperişului. Curtea bisericii cuprindea următorul teritoriu: la răsărit 7 m, sud 15 m, vest 17 m şi nord 6 m. Avere mobilă nu deţinea.
Serviciul proscomidiei, într-un limbaj specific perioadei cuprindea: „2 discuri de cositor, 1 stea de cositor, 1 potir de tumbac poleit cu argint, 2 linguriţe: 1 de argint şi 1 de alamă. Alte obiecte de serviciu: 1 chivot de tinichia, 6 candele de sticlă cu tocurile de alamă (1 mare şi 5 mici), 10 sfeşnice de lemn: 2 mari fixate şi 4 purtative şi 4 de alamă mici, 2 cadelniţe de alamă galbene, 2 clopote din care unul de bronz aşezat în turla bisericii, având trecut cu cifre arabe anul 1754, 1 toc de lemn lângă clopot şi 1 colimbitru de lemn”.
Îmbrăcămintea cuprindea: 1 antimis de pânză; 2 mese pe sfântul pristol: una de pânză şi una de rips; 1 proscomid; 3 advere de materie rips; 1 stihar de damasc verde
2 epitrahire: unu de stofă şi unu de lână; 2 perechi rucănite de materie veche; 3 sfite: una de stofă, una de rips vişiniu şi una de lână materie veche; 1 epitaf de pânză
1 steag de pânză zugrăvit vechi..
Cărţile religioase, vechi, groase, sunt scrise fie cu litere chirilice, fie latine. Printre acestea menţionăm: Un Octoih tipărit în anul 1854 în Bucureşti, la tipografia arhiepiscopului D.D. Nifon, mitropolitul Ungro-Vlahiei; Un Orolog tipărit în anul 1835, din timpul împăratului Ferdinand I, Mitropolit fiind Ştefaniu; O Liturghie tipărită în anul 1887, la tipografia Bucureşti, în timpul Regelui Carol I ŞI A Episcopului Gheradia; O Apostolă tipărită în anul 1888, la tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, în timpul Regelui Carol I;Un Evhologiu tipărit în anul 1888; Un Predicator tipărit în anul 1883, la Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, în timpul Regelui Carol I şi a Episcopului Melchisidec de Roman; Un Triod tipărit în anul 1892, , la Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, în timpul Regelui Carol I; O Evanghelie tipărită în anul 1844, la Tipografia Sibiului, în timpul Împăratului Ferdinand I, Episcop V. Moga.
Mobilierul bisericii cuprindea 12 icoane din care 4 mari împărăteşti, 7 prasnicare în cutie şi 1 pe iconostas, toate de lemn; 1 iconostas de lemn vopsit; 1 casă de lemn simplă; 1 tetropod de lemn vopsit şi îmbrăcat cu piele deasupra; 2 stane; 24 jeţuri de lemn, 7 rupte; 1 ladă pentru conservarea lumânărilor, 1 poliandru de materie necunoscută.

Despre Biserica Filială
Biserica filială din nordul satului Sohodol, a fost construită din lemn în anul 1809, an săpat în grinda de lemn aşezată deasupra uşii de la intrare, de ctitorii Jupăn zis Popa Statie. Starea sa era bună, dar necesita reparaţii la temelie şi acoperiş. Curtea bisericii cuprindea următorul teritoriu: la răsărit 4 m, sud 8 m, vest 12 m şi la nord 5 m. Biserica are formă dreptunghiulară, fiind aşezată pe o temelie din piatră de calcar adusă din masivul calcaros din imediata apropriere nordică a ei, masiv numit de localnici „Cornăţele”.
Serviciul proscomidiei, într-un limbaj specific perioadei cuprindea:”2 discuri de cositoriu, 1 stea de tinichia, 2 potire de tinichia rupte, 1 linguriţă de alamă. Alte obiecte de serviciu: 1 chivot de lemn, 5 candele de sticlă cu topurile de alamă, 7 sfeşnice din care 2 de fier fixate, 1 de lemn purtativ şi 4 mici de alamă, 1 cadelniţă de alamă, 2 clopote: unu de bronzu în clopotniţă şi unul mic pe prestal, 1 toci de lemn, 1 vadră de lemn”.
Îmbrăcămintea era formată din: 1 antisimă de pânză; 2 mese pe sfântul pristol de pânză veche; 1 proscomide de lemn; 3 advere de pânză sadea veche; 2 stihare de cauciuc
3 epetrahire de damasc; 1 pereche rucanite de lână; 1 sfite de damasc; 1 epitaf de muşama
1 steag de pânză vopsită şi zugrăvită.
De asemenea, conform acestui inventar, biserica avea în gestiune numeroase cărţi vechi şi importante, având în vedere, acum, scrierea şi anul tipăriturii, printre care amintim:1 Evanghelie tipărită în anul 1806, la Tipografia I. Bartău Sibiu, în timpul Împăratului Frantiscurs II Consostor; 1 Liturghie tipărită în anul 1809, la Tipografia I. Bartău Sibiu, în timpul Împăratului Frantiscurs II Consostor; 1 Ohtoih tipărit în anul 1692, Tipografia Seminarului Blaj, Împărat D.D. Frantisch, Episcop Vladica Ion Bob;12 Minee tipărite în zilele lui I. Ipsilanti, Episcopul Argeşului Iosiv, Tipografia Universitate Pesta; 1 Pentacostar tipărit în anul 1850, Tipografia Blaj, în timpul Împăratului D.D. Frantisch şi al Episcopului I. Bob; 1 Epistolă tipărită în anul 1888, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, în timpul Regelui Carol I;1 Orologiu tipărit în anul 1858 în timpul domnitorului Alexandru D. Ghica; 1 Psaltire tipărită în anul 1841, Episcopii Buzău, în timpul domnitorului AL. D. Ghica, Episcop D. D. Chesarie  etc.
Mobilierul cuprindea 6 icoane din care 4 mari împărăteşti, 1 pe iconostas şi 1 de lemn, 1 iconostas de lemn vopsit, 1 masă simplă, 1 tetropod simplu, 2 strane simple, 12 jeţuri.
Cristina Paula Vasiloiu

Comments are closed.