Pe teritoriul Gorjului se află o mulțime de biserici vechi, declarate monumente istorice, a căror poveste e cunoscută de foarte puțini oameni, printre acestea aflându-se și biserica parohială a parohiei Ciorari. Ea se află situată în vatra satului Ciorari din comuna Stoina și e trecută pe lista monumentelor istorice din judeţul Gorj, având codul GJ II-m-B-09278, datorită vechimii ei ( 1824 ).
Satul Ciorari este amintit la 1708 şi mai apoi în Memoriile de călătorie ale generalului austriac von Bauer la 1776-1778 în Oltenia aflată sub stăpânire habsburgică, apare ca un sat aparent nelocuit : Tzorani, habitations defertes. Biserica a fost construită în stil bizantin muntenesc tradiţional pe pintenul dealului ce străjuieşte satul Ciorari, sub formă de corabie, cu interiorul împărţit în trei nave fără coloane sau pereţi despărţitori între ele, din cărămidă roşie şi beton, avînd temelia înălţată deasupra solului, fără tindă. Nu are pictură exterioară ci numai interioară refăcută ulterior, pictura originală nu s-a păstrat, din păcate.
PISANIA
Deasupra intrării în sfântul lăcaş se află pisania cu caractere chirilice, de formă dreptunghiulară, ce aminteşte de ctitorii acestuia: „Această sfăntă şi dumnezăiască besearică ce se prăzniţăşte cu hramul Sfântului Ierarh Nikolaie, Înaintemergătorul Ioan Botezătorul şi întocmai cu Apostolii Kostandin şi Elena, cuvioasa Parascheva, easte zidită den temelie şi împodobită de dumnealui Jipan Ioan Pană Ciorescu vel biv Pitar împreună cu soţia dumnealui Elenka Pităreasa spre pomenirea neamului dumnealoră în zilele preaînălţatului domn Grigorie Ghika voivod ku blagoslovenia prea o sfinţiei sale părintelui episcopu al Rîmnicului kir Neofit. La vă leatu 1824 dechemvrie 6.”
CTITORII
Din cuprinsul pisaniei aflăm că biserica a fost înălţată la 6 decembrie 1824, pe cheltuiala pitarului craiovean Ioan Pană Ciorescu şi a soţiei sale Elenka, ce aveau moşie în satul Ciorarii de Sus, vândută mai apoi protopopului Costandin Căpreanu din satul Căpreni. Despre acest boier craiovean se spune că ar fi fost originar din Transilvania şi care mai târziu a trecut munţii în Oltenia. Este consemnat în diverse documente ale vremii şi sub numele de Iene, Iane, Ene Pandia Ciorăescu sau de la Cioara. În diverse catagrafii, se arată că a devenit boier de rangul al treilea-pitar, plecînd din rândul moşnenilor de rând, cumpărând numeroase moşii şi proprietăţi scoase la mezat. Locuia în cartierul Podbaniţa din Craiova, avînd casele alaturi de boierii Brăiloiu şi Costaike Corniţoi, pe la 1816. În 1818 este numit biv vel pitar, la 1823 cumpăra casele scoase la mezat ale lui Barbu Pleşoianu, apoi moşiile Padea, Drănic sau Coşovenii de Sus. Avea, de asemenea, o boltă şi o zalhana la marginea Craiovei. Averea sa mare, faptul că obişnuia să nu îşi plăteasă argaţii, caracterul său impulsiv, vor duce la moartea sa violentă, la 14 aprilie 1833, fiind ucis de un fost argat pentru banii săi, alte surse menţionând că în spatele crimei ar fi stat chiar soţia sa, care ar fi plătit ca soţul său să fie ucis, deoarece acesta o bătea foarte des. Averea sa va fi împărţită între surorile şi nepoţii săi, deoarece nu a avut copii, iar o parte a bolţilor sale au rămas în administrarea bisericii Sf Ilie din Craiova. Totuşi, pe cheltuiala sa a ridicat biserica de la Ciorari şi a terminat biserica începută de de o rudă a sa Jupan Pană Teodosiu, preot în Craiova şi duhovnicul boierului Corniţă Brăiloiu, din satul Păişani. A ajutat, de asemenea, Mănăstirea Bucovăţ, în condica căreia găsim consemnat pomelnicul familiei sale : „…. acest negustor Pană au dat taleri 700 de s-au făcut ceşmeaua mănăstirii, să se pomenescă în vecii….Pomelnicul dumnealui Iene Pană pitarul : Pană Iene, Theodosie iereu, Theodosie, Dumitru cu parinţii lui, Ştefan, Elinka, Ioan cu fii, Dumitrache şi Costandin…cu tot neamul lor…”
LUCRĂRI DE RENOVARE
Biserica a suferit numeroase reparaţii şi renovări, în timp, pierzându-şi pictura originală. A fost reparată la 1888, 1907, 1909, 1910. În martie 1981, preotul paroh Gheorghe Roman consemnează lucrările de restaurare a picturii şi o reconsolidare a bisericii. Alte renovări vor fi făcute de către preoţii parohi Roman Ion şi Ioana Daniel între anii 1999-2012.
Claudiu Stancu
