Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Băncile din Novaci în perioada interbelică

Băncile din Novaci în perioada interbelică

Submitted by on 6 April 2011articol citit de 2,460 ori | No Comment

Novaciul interbelic era una din cele mai prospere comune din judeţul Gorj. Creşterea oilor şi exploatarea lemnului reprezentau principalele ocupaţii ale locuitorilor săi, ale căror economii şi împrumuturi se realizau la câteva bănci locale, în frunte cu Banca Populară Gilortul. Cumpărarea şi împărţirea moşiei Novaci la ţărani, construirea spitalului, a bisericii, a şcolii şi uzinei electrice sunt strâns legate de numele Băncii Gilortul. Celelalte bănci comerciale, deşi nu aveau aceleaşi resurse financiare, au contribuit, prin creditele acordate, la dezvoltarea agriculturii şi a comerţului în localitate.

În 1932 a fost ales preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Comerciale Novaci Ion Dem Petrescu, avocat din Polovragi şi fost director al Băncii Populare Gilortul

În 1932 a fost ales preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Comerciale Novaci Ion Dem Petrescu, avocat din Polovragi şi fost director al Băncii Populare Gilortul

La 23 decembrie 1924 s-a înfiinţat Banca Comercială Novaci, cu un capital de 1 milion de lei subscris de : Nichita I. Vinereanu, proprietar şi comerciant din Novaci (310 000), D.D. Băescu, contabil din Novaci (350 000), Alex. I. Vinereanu, proprietar din Vaideeni (50 000), Ion Al. Comănescu, proprietar din Alimpeşti (50 000), N.F. Comănescu, proprietar din Novaci (50 000), Gr. Gr. Stănilescu, proprietar din Vaideeni (50 000), Gh. D. Comănescu, proprietar din Novaci (50 000), Achim I. Ştefu, proprietar din Vaideeni (50 000), Ion Al. Văileanu, proprietar din Novaci (20 000), P.P. Iancu, comerciant din Polovragi (10 000), Gh. Georgescu, proprietar din Novaci (5 000), Emil Drăghiceanu, avocat din Novaci (5 000). Sediul băncii era în comuna Novaci, la casele lui Nichita I. Vinereanu, preşedintele băncii. Totalul operaţiunilor băncii a crescut de la 33 513 899 lei în 1925 la 50 898 439 lei în 1926, în schimb beneficiul net a scăzut de la 221 945 la 139 099 lei.

Activitatea Băncii Comerciale Novaci
Banca Comercială Novaci s-a implicat şi în întreprinderi economice, nu doar financiar-bancare. Astfel, ea deţinea o fabrică de cherestea în comuna Vaideeni, pe care, în 1929, o vinde cooperativei forestiere din localitate, pentru achitarea unei datorii de de 200 000 lei. În schimb, la 29 iulie 1930, aceeaşi bancă cumpără muntele Molivişul, scos la licitaţie publică de Tribunalul Gorj pentru plata datoriilor lui Tănase Iacobescu din Baia de Fier. În schimbul a 2 300 000 lei, Banca Comercială a achiziţionat 400 ha pădure de brad şi fag şi circa 350 ha gol alpin prin ordonanţa de adjudecare a Tribunalului nr. 4103/1930.
Greutăţile cu care se confruntă banca în timpul crizei economice sunt redate în ,,Darea de Seamă a Consiliului de Administraţie către Adunarea Generală din 8 Martie 1931’’ : ,,După doi ani de recoltă abundentă – anii 1929 şi 1930 – ne-a fost dat să vedem un fenomen la care nu ne-am fi aşteptat şi anume că bogăţiile regiunii noastre : fâneţele, lemnăria cum şi cerealele ţării întregi de pe doi ani, nu găsesc loc de desfacere, criza de numerar în afaceri devenind din ce în ce mai accentuată; produsele ţării noastre nu au loc în străinătate. Din această cauză, capacitatea de plată a debitorilor a scăzut şi de aci o scădere a creditului, ea fiind într-o strânsă legătură cu dezvoltarea afacerilor, cu câştigul realizat prin muncă; ceeace ne-a făcut şi pe noi să fim foarte prevăzători în plasamentele noastre, căutând a face o selecţionare a debitorilor noştri. Comerţul şi industria ţării oferă o perspectivă tristă; zilnic falimente, însoţite de consecinţele lor nefaste. Fiscalitatea excesivă, legile de proteguirea debitorilor de rea credinţă, lipsa de tranzacţii toate astea impun greutăţi tuturor conducătorilor instituţiilor de credit.’’. Observăm că, după opt decenii de când au fost scrise aceste rânduri, istoria se repetă şi ţara noastră se află în aceeaşi situaţie dificilă ca şi în trecut.
În 1932 a fost ales preşedinte al Consiliului de Administraţie al Băncii Ion Dem Petrescu, avocat din Polovragi şi fost director al Băncii Populare Gilortul. La 20 noiembrie 1939, Banca Comercială Novaci a vândut muntele Molivişul, situat în raza comunei Drăgoteşti, lui Gheorghe Tătărescu contra sumei de 1 600 000 lei.

Alte bănci novăcene
La 3 februarie 1921, s-a înfiinţat Banca Novaci, societate anonimă pe acţiuni, cu scopul ,,de a servi interesele comerţului, contribuind astfel la ieftinirea mărfurilor, care sunt baza vieţii’’. Capitalul social era de 2 milioane lei, iar valoarea unei acţiuni de 500 de lei. Sediul era în comuna Novaci, iar în Târgu Cărbuneşti funcţiona o sucursală a băncii. Membrii fondatori au fost: Flitan C. Ilie din Novaci, Dumitru Bâjea din Novaci, Ion D. Popescu din Pociovaliştea, Ion P.Găină din Sârbeşti, Gh. Duculescu din Baia de Fier, Gh. A. Hortopan din Cărbuneşti, Ion Băloi din Cărbuneşti, Anghel C. Flitan din Cernădia, Gh. N. Doichin din Bengeşti, Gh. Bâsănescu din Bălceşti, N. Bâca din Novaci, Raveca D. Bâjea din Novaci, Gh. Vulcan din Polovragi şi Nic. I. Flitan din Cernădia.
La 15 octombrie 1926 s-a înfiinţat, de către Gh. D. Comănescu, Ioan T. Vaidianu, Ana D. Comănescu şi Dtru Gh. Comănescu Banca ,,Gh. D. Comănescu & Comp.’’ cu un capital subscris de 300 000 lei : ,,Cu începere de la 15 octombrie 1926 şi pe termen nelimitat s-a contractat între noi o asociaţie în comandită simplă, în care rolul de comanditar cu răspunderea nelimitată îl va avea dl. Gh. D. Comănescu, iar Ioan T. Vaidianu, Ana D. Comănescu şi Dtru Gh. Comănescu, vor răspunde numai cu sumele aduse în societate’’. La 1 august 1929 banca îşi măreşte capitalul social de la 300 000 la 600 000 lei. În bilanţul încheiat la 31 decembrie 1935 figurau 914 784 lei acordaţi ca împrumuturi şi 292 454 lei depuneri spre fructificare.
La 3 iulie 1925 s-a încheiat actul constitutiv ,,Între subsemnaţii Gh. I. Săvescu, proprietar domiciliat în com. Colibaşi şi I. F. Filimonescu, econom de vite domiciliat în comuna Novaci, prin prezentul act şi pe baza statutelor care fac parte integrantă din el, constituim o societate colectivă cu denumirea <<Banca Săvescu & Filimonescu>>, care va fi firma societăţii. Sediul societăţii este în comuna Novaci, putând avea sucursale în orice comună sau oraş din judeţul Gorj. Obiectul şi scopul societăţii este de a face tot felul de operaţiuni de bancă şi transacţiuni financiare, de a face exploatări şi întreprinderi industriale. Durata este nelimtată. Capitalul social este de 1 milion lei compus din părţi egale pentru fiecare asociat.’’. La 15 decembrie 1945, Ion Filimonescu, în calitate de lichidator, a cerut Oficiului Registrului Comerţului radierea firmei din registrul societăţilor bancare.
În 9 aprilie 1938, prin hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Băncii Generale a Gorjului s-a hotărât fuziunea cu Băncile ,,Novaci’’, ,,Gh. D. Comănescu & Comp.’’ şi banca ,,Ştefan Popescu’’ din Tg. Jiu. Capitalul adus de cele trei bănci era : prima 1 milion, a doua 500 000 şi a treia 3 500 000 lei. Datorită faptului că regiunea Novaci era una din cele mai bogate din Gorj şi numărul clienţilor era foarte mare, s-a decis ca cele două bănci novăcene fuzionate să funcţioneze mai departe ca sucursale ale Băncii Generale a Gorjului.
Odată cu instaurarea comunismului şi promulgarea Decretului nr. 197 din 12 august 1948 privind lichidarea întreprinderilor bancare şi instituţiilor de credit, băncile novăcene şi-au încheiat activitatea, după ce contribuiseră decisiv la dezvoltarea şi modernizarea Novaciului.

Cristian Grecoiu

Comments are closed.