Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Banca Populară „Stupina’’ din Copăcioasa

Banca Populară „Stupina’’ din Copăcioasa

Submitted by on 17 August 2011articol citit de 2,107 ori | No Comment

Lipsa de capital în lumea satului românesc este şi astăzi o realitate greu de contestat. O situaţie similară cu cea de astăzi s-a întâlnit de la sfârşitul secolului al XIX-lea până după cel de-al doilea război mondial.

Băncile populare au sprijinit foarte mult din punct de vedere economic lumea satului

Băncile populare au sprijinit foarte mult din punct de vedere economic lumea satului

Tocmai pentru a înlătura această lipsă de capital intelectualitatea din satele româneşti a fost favorabilă asocierilor, la sfârşitul secolului al XIX-lea  şi începutul secolului al XX-lea această acţiune luând amploare dând astfel naştere la o adevărată mişcare cooperatistă mai ales că aceasta avea girul unor mari personalităţi ca de exemplu Spiru Haret.
Una din formele de asociere a reprezentat-o şi întemeierea băncilor populare menite să ofere credite ieftine ţărănimii necesare pentru cumpărarea de terenuri şi inventar agricol, în felul acesta considerându-se că ţărănimea va prospera, iar satul românesc va avea posibilitatea să se modernizeze.

Banca  populară din Copăcioasa
Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine în diferite fonduri arhivistice , dintre care s-ar evidenţia „Camera de Comerţ şi Industrie Craiova – Oficiul Tg-Jiu”, numeroase informaţii referitoare la băncile populare, mai ales că judeţul nostru a fost unul dintre judeţele fruntaşe ale mişcării cooperatiste din România acelor vremuri. Nume ca Gheorghe Dumitrescu-Bumbeşti, Alexandru Ştefulescu sau Dumitru Brezulescu sunt sinonime cu activitatea cooperatistă şi au rămas in istorie tocmai ca urmare a activităţii depuse în acest domeniu.
Printre primele iniţiative din judeţ şi din ţară de asociere de constituire de a unei societăţi de credit se numără şi cea a locuitorilor din fosta comună Copăcioasa care în anul 1899 din iniţiativa învăţătorului Gh. Dobrescu şi a preotului C Diaconescu înfiinţează o societate de credit cu răspundere nelimitată menită a ajuta sătenii în nevoile lor şi a le acorda împrumuturi cu dobânzi mici. Această societate funcţionează până în anul 1903 când este înfiinţată Banca Populară „Stupina”
Astfel la 23 noiembrie 1903 „adunarea generală a societăţii de credit şi economie săteşti cu numele de Banca Populară „Stupina” din comuna Copăcioasa” hotărăşte că „banca noastră va purta numele tot „Stupina” societate de credit şi economie săteşti, va avea sediul în comuna Copăcioasa (…) va primi însă ca membrii societari şi locuitori din comuna Scoarţa”, iar capitalul subscris este de „lei  3514 din care s-au vărsat suma de lei 2262”. Au fost 40 de persoane care au subscris sume de la 20 la 1000 lei. Consiliul de administraţie era format din 6 membrii „şi anume: Pr. C Diaconescu, Înv Gh.Dobrescu, primarul Nic.Popescu,  Vas Popescu şi Dumitru Popescu”.
Actul constitutiv a fost autentificat la Judecătoria Ocol Tg-Jiu la data de 4 decembrie 1903.
La 1 decembrie 1928 banca îşi încheia bilanţul cu un activ de 1.258.082 lei şi un capital social de 523.574 lei depus de 320 societari. Depunerile spre fructificare erau la acea dată de 229.090 lei.
În această perioadă cu sprijinul băncii locuitorii comunei au cumpărat 50ha teren în localitatea Vărsături şi s-au aprovizionat cu porumbul necesar gospodăriei.
Localul băncii era în partea centrală a comunei, într-o încăpere funcţionând şi primăria.
Banca a sprijinit cu diferite sume şi asociaţia culturală „Cuza Vodă” pentru crearea unei biblioteci care în anii 20 număra cca. 500 de volume.
În anul 1931 când toate societăţile comerciale au fost obligate să se reînscrie la Camera de Comerţ şi Industrie banca avea un capital subscris de 485.501 lei cu aceeaşi sumă vărsată în numerar. Avea un consiliu de administraţie format din 8 membrii şi un număr de 291 de societari
Din păcate dosarul păstrat în fondul arhivistic  „Camera de Comerţ şi Industrie Craiova – Oficiul Tg-Jiu” nu conţine şi informaţii despre anul desfiinţării acestei bănci undeva la începutul epocii comuniste.

Decăderea satului românesc
După impunerea modelului sovietic satul românesc a decăzut şi încă mai agonizează, mai ales că gospodăria ţărănească tradiţională nu a fost şi nici nu este societate comercială aşa cum este gândită astăzi legislaţia importată de te miri unde sau impusă  de cei ce-şi ştiu interesele comerciale ale grupului social din care fac parte sau al naţiunilor care îţi ştiu interesul.
Un lucru este cert, activitatea băncilor populare a avut un rol benefic în viaţa satelor româneşti contribuind la prosperitatea multor familii de oameni gospodari dar şi la răspândirea culturii în mediul rural.
Poate că nu ar fi rău să învăţăm din lecţiile istoriei şi să urmăm exemplul înaintaşilor în felul acesta existând o nouă speranţă şi pentru lumea din satul românesc contemporan.
Ion Hobeanu

Comments are closed.