Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Gorjul » Bâlci de Sfânta Maria la Plopșoru

Bâlci de Sfânta Maria la Plopșoru

Submitted by on 8 September 2017articol citit de 322 ori | No Comment

Ca în fiecare an, pe 15 August, cu ocazia sărbătorii religioase „Adormirea Maicii Domnului”, în comuna gorjeană Plopșoru s-a desfășurat marele bâlci ce vine din vechime, unde românii de la șes se întâlneau cu cei de la munte, să facă schimb de produse. Deși trocul a dispărut, acum existând banii și comercianții care duc produsele în toate colțurile țării, autoritățile locale au decis să păstreze bâlciul, care a devenit un mod de socializare, distracție și păstrarea a tradiției. Primarul Grigorie Petre, ca în fiecare an, ne-a prezentat, cu această ocazie, bilanțul activității din ultimul an dar și planurile de viitor.

Localnicii din Plopșoru și din împrejurimi sunt nelipsiți de la bâlciul anual.

Localnicii din Plopșoru și din împrejurimi sunt nelipsiți de la bâlciul anual.

Sărbătoarea de Sfânta Maria de la Plopșoru se încheiei cu Hora Satului

Sărbătoarea de Sfânta Maria de la Plopșoru se încheiei cu Hora Satului

Reporter: Domnule primar, ce-ați mai făcut de când n-am mai fost pe la dumneavoastră și ce planuri aveți pentru viitor?
Grigorie Petre: Suntem în zi de sărbătoare la Plopșoru, sărbătorim și Hramul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din satul Plopșoru și bâlciul tradițional, care vine din vechime. Inclusiv eu, copil fiind, veneam la bâlci să-mi cumpăr teniși, tricouri și ce puteam și eu, cu banii strânși din culesul fructelor de pădure. Mergeam după mure, adunam bani și mă duceam la bâlci…
R.: Ce fructe de pădure mai sunt pe dealurile dumneavoastră?
G.P.: Sunt mure, măceșe, ciuperci… Sunt mai multe tipuri de fructe de pădure, dar pe vremea aceea, în special, se colectau murele, exista un centru de colectare a fructelor de pădure, ceea ce în ziua de astăzi nu mai există și e foarte rău că nu mai există. Încercăm să-l înființăm din nou, cum încercăm să înființăm, la nivelul comunei Plopșoru și un centru de colectare legume-fructe, care să poată prelua producția pe care o realizează cetățenii comunei și o vom distribui mai departe către diferiți distribuitori. Pentru aceasta ne trebuie și sprijinul Guvernului. Sper că guvernul actual își va îndeplini programul de guvernare, în care este cuprinsă și această idee, de a realiza, la nivelul comunelor, centre de colectare a legumelor și fructelor și chiar a produselor animaliere. Este un lucru bun, pentru că autoritatea publică locală va ști că există un precontract la nivel național și va sfătui cetățenii să cultive acea recoltă care va fi necesar a fi furnizată.
R.: Și mai spuneam, anul trecut, că bine ar fi dacă s-ar construi aici și o fabrică de conservare a fructelor și legumelor.
G.P.: Păi da, se leagă una de alta, dacă facem centru de colectare să facem și o fabrică de conserve. Putem face produse tradiționale, numai că nu ne lasă alții să folosim resursele noastre tradiționale așa cum trebuie.
R.: Cred că agricultura este, într-adevăr, o alternativă de dezvoltare, mai ales că vă aflați în Lunca Jiului.
G.P.: Avem o comună bogată, cu 3000 de hectare de păduri, avem cărbune, petrol, gaze naturale, zăcăminte de nisip, balast, pietriș, avem bălți, avem de toate… Poftă de muncă ne mai trebuie și puțin sprijin în desfacerea produselor rezultate ale muncii noastre.
R.: Ce mai fac tinerii din Plopșoru, știu că unii merg în străinătate, se întorc și investesc, sau se duc înapoi…
G.P.: Prea puțini tineri rămân definitiv în străinătate și eu mă bucur că vin acasă, pentru că întăresc populația, întăresc comuna… Se întorc pentru că nu cred că sunt fericiți acolo. Chiar mi s-a spus că dacă ar găsi un serviciu la un sfert din valoarea pe care o câștigă acolo ar sta acasă cu familia și n-ar mai pleca nicăieri. Eu i-am sfătuit să vină înapoi, să nu dea banii pe mașini scumpe, ci să-și cumpere un hectar de teren, să ia un tractor, să-și înființeze o cultură. Chiar s-au înființat multe solarii în ultimul timp, sunt și subvenționate de stat și
R.: La capitolul infrastructură ce noutăți aveți?
G.P.: Am realizat canalizarea pe ulițe în satele Olari, Plopșoru, Sărdănești, Văleni și am primit aprobare pentru realizare de asfalt în cele patru sate prin Programul Național de Dezvoltare Locală. M-am preocupat, însă și de extravilanul localității, realizând drumuri forestiere, drumuri agricole, avem proiectele în diverse stadii, fonduri europene, cofinanțare 0, noi plătind doar proiectarea și alte cheltuieli neeligibile. Sunt trei proiecte de câte un milion de euro. Chiar peste drum de primărie este un drum agricol proaspăt realizat, pentru că scopul e de a scoate de pe european căruțele și utilajele lente.
R.: Alte investiții?
G.P.: Căminele culturale de la Olari și Ceplea urmează să fie modernizate din fonduri alocate de Compania Națională de Investiții, ambele fiind în procedură de licitație. Am realizat modernizarea dispensarului comunal, urmează să modernizăm și Școala Polpșoru și toate celelalte școli. De asemenea, avem în vizor câteva biserici monument, printre care și biserica de la Cursaru. Lângă biserica Ceplea vrem să construim un monument. Avem acum două: Monumentul Rezistenței Anticomuniste din Satul Piscuri și Monumentul Țăranului Român Erou Creștin din satul Plopșoru, iar monumentul de la Biserica Ceplea m-am gândit să-l numim Monumentul Recunoștinței Creștine, ca recunoștință adusă lui Dumnezeu pentru tot ce ne-a dat până acum pe pământ și precum și ca o recunoștință pentru eroii care și-au jertfit viața pentru propășirea și bunăstarea Poporului Român. Dar cea mai mare investiție ca valoare este sistemul de canalizare apă menajeră în toată comuna.
R.: La final să vorbim despre bâlci!
G.P.: La bâlci copiii se dau în tiribombe, sunt jocuri recreative, tot felul de produse, iar după amiază este Hora Satului, care vine din străbuni, pentru că românul dintotdeauna și-a exprimat bucuria prin cântec, joc și voie bună.

Leave a comment!

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at.