Pe vremuri școlile Gorjului dețineau în proprietate suprafețe importante de teren. Din nefericire, acest lucru nu se mai întâmplă astăzi, când asemenea terenuri ar putea fi puse în valoare chiar și cu fonduri europene. Recurgem la o serie de informații din cartea ”Istoria învățământului din Bălești, arc peste timp”, publicată în anul 2014 de Cornel Șomâcu și Daniel Cismașu.
Școala trebuia să fie construită pe terenul cumpărat de comuna Ceauru prin primarul său Ionică Gh. Vasile în anul 1909 de la locuitorul Niţu Barbu şi avea următoarele dimensiuni: lungimea de 147 metri iar lăţimea de 35 metri, acest teren fiind învecinat la miază-zi cu Cârstea Achim Ion, la apus cu şoseaua comunală iar la miază noapte şi răsărit cu vânzătorul, pământul fiind din cel delimitat după legea rurală din anul 1864 şi a fost achiziţionat cu suma de 900 lei. Localul de şcoală s-a construit însă în anul 1915 pe un alt teren provenit în urma unui schimb efectuat între Niţu Barbu şi învăţătorul Răuţescu Vasile, acest teren fiind în suprafaţă de 2467 metri pătraţi vecin la răsărit cu balta seacă, la apus cu şoseaua comunală, la miază noapte cu Purcaru Grigore şi la miază zi cu învăţătorul Răuţescu Vasile.
Ulterior instituţia de învăţământ din satul Ceauru a primit şi un lot de teren în suprafaţă de 3 hectare ca împroprietărire în baza legilor de reformă agrară de după primul război mondial, lot pentru care la data de 12 noiembrie 1921, Ministerul Agriculturii prin Centrala Obştilor Săteşti şi a Exploatărilor Agricole – Consilieratul Agricol al Judeţului Gorj încheie un contract de arendă cu învăţătorul Bărbulescu I. Gheorghe, diriginte al şcolii. Terenul provenea din moşia fostă a lui Mihail C. Jean, mare proprietar de terenuri din Craiova de origine macedoneană şi avea următoarele învecinări: la Est lotul atribuit prin aceiaşi lege de împroprietărire cimitirului satului Ceauru, la Vest lotul atribuit infirmeriei, la Sud restul moşiei neexpropriată ce ulterior a fost cumpărată de către Daviţoiu T. Nicolae, cumnatul acestuia Popescu N. Constantin şi fostul primar al oraşului Târgu Jiu, Bălănescu Constantin şi la Nord cu loturile de împroprietărire ale locuitorilor din Ceauru.
Termenul arenzii a fost de un an începând cu data de 1 ianuarie 1922 şi până la 31 decembrie 1922 iar preţul a fost de 390 lei plătit în două rate adică jumătate la data începerii contractului iar cealaltă jumătate până la data de 1 iunie acelaşi an.
Inventarul școlii în 1947
Conform unui proces verbal încheiat la data de 4 iulie 1947 cu ocazia predării de către Holt T. Vasile, directorul şcolii şi primirii de către învăţătorul Mogoş V. Constantin a inventarului şcolii în conformitate cu ordinul Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj numărul 6946 din acelaşi an găsim că:
”AVEREA IMOBILĂ a acestei instituţii era formată din:
1) Trei ha. pământ arabil şi păşune, situată în hotarul com. Ceauru, la punctul zis „selişte” vecină la R cu lotul bisericii Tămăşeşti, la A cu drumul obştei, la M. zi cu proprietatea N. Daviţoiu şi la M. N. cu Const. Holt şi a.
2) Un local de şcoală cu trei sale de clasă, antreu şi cancelarie, cu teren clădit şi neclădit în suprafaţă de 2598 m2, vecin la R cu balta seacă, la A cu şoseaua comunală, la M. zi cu Vas. Răuţescu şi la M. N. cu moşt. Grigore Purcaru.
Cele 2 sale de clasă din faţă posedă două rânduri de geamuri complete, iar sala din fund cu un singur rând de geamuri şi giurgiuvele.
3) Una latrină construită din scânduri, cu 3 încăperi.
4) Uluca de ştacheţi-stejar, din faţa şcolii.
AVEREA MOBILĂ:
1) Trei dulapuri pentru arhivă, cooperativa, muzeu şi pentru lucru manual.
2) Trei table, două pe picior şi una pe perete.
3) Trei scaune, unul cu spate şi două taburele
4) Un scaun port-vas apă.
5) Patru mese, una în cancelarie şi 3 mese-catedre.
6) Patruzeci bănci-pupitre, dintre care opt ruinate.
7) Steagul tricolor.
MATERIAL DIDACTIC:
1) Harta Europei pe pânză, uzată; 2) Planiglobul; 3) America de Nord şi Sud; 4) America de Sud; 5) România; 6) 11 tablouri istorice: Lupta de la Maricuburg, Prinderea lui Tudor, Aducerea capului Andrei Batory, Asaltul Griviţei, Cucerirea steagului turcesc, Domnitorul Carol la Calafat, Sfinţirea M-rii Argeş, Avram Iancu, Sobieski şi Plăeşii, Dragoş Vodă şi Uciderea lui Mihai, toate uzate; 7) Un tablou religios „Lăsaţi pruncii să vină la mine”; 8) Trei portrete „Regele Mihai”; 9) Un portret „Regina Mamă”; 10) Tabloul eroilor din războiul 1916/1918, pe tablă şi imnul pe pânză.
BIBLIOTECA: Şaptezeci volume diferite.”
