Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » Autoritățile comuniste și reorganizarea comunelor în 1968 (III)

Autoritățile comuniste și reorganizarea comunelor în 1968 (III)

Submitted by on 16 March 2011articol citit de 2,251 ori | No Comment

Cititorii acestei publicaţii au putut găsi de-a lungul anilor informaţii importante despre existenţa judeţului Gorj de la originile medievale şi până în secolul trecut. Încercăm în acest număr să abordăm subiectul  reorganizării administrativ-teritoriale din 1968 în contextul în care judeţul Gorj reapărea pe harta ţării după ce mai mulţi ani se numise raion, formulă de organizare specific comunistă, iar teritoriul său fusese mult ciuntit. Arhivele gorjene păstrează documente despre evenimentele care au pregătit legea de reorganizare administrativ-teritorială din 1968. Să nu uităm că la acest moment se vorbeşte de către autorităţi de o nouă reorganizare administrativ-teritorială care ar trebui să fie operabilă în anul 2016.

primaria-balesti

Sediul Primăriei Bălesti care a preluat administratia comunei începând cu 1968

Comuna Băleşti, una dintre cele mai mari la această oră din judeţul Gorj, are deci o întreagă poveste. După cum o dovedesc documentele de arhivă cercetate de către noi, actuala aşezare rurală totalizează aproximativ teritoriul a cinci comune rurale din secolul al XIX-lea, unele din satele componente de atunci dispărând sau regăsindu-se în componenţa altor aşezări. Aşa cum am mai scris, comuna Băleşti în actuala formulă teritorială a luat naştere în 1968 prin reorganizarea administrativ-teritorială a României. Vorbim practic de o componenţă inedită dacă luăm în calcul faptul că satele Ceauru şi Bălăceşti au fost strămutate în perioada 1965-1966 de pe vechiul lor amplasament, destinat unor lucrări hidrotehnice, pe actualul teritoriul care în trecut chiar a aparţinut vechii comune Băleşti.
Grupând trei foste comune-Băleşti, Ceauru şi Corneşti-actuala comună Băleşti a avut mari probleme chiar în anul 1989 când a pierdut pentru câteva luni mai multe sate din fosta comună Corneşti. Ne întoarcem la sfârşitul anului 1967 şi la cele întâmplate atunci la şedinţa organelor de partid.

Suşiţa sau Dumbrava?
Celor prezenţi la şedinţa din 15 decembrie 1967 le-a fost prezentată o Informare cu privire la propunerile făcute de cetăţenii din satele componente comunelor băleşti, Ceauru şi Corneşti, referitoare la reorganizarea teritorială administrativă a ţării şi a sistematizării localităţilor rurale. Pentru denumirea actuală de Băleşti au mai fost luate în discuţie cel puţin încă două denumiri: Suşiţa şi Dumbrava.
Autorităţile locale de la vremea aceea făceau în prima parte a documentului amintit o descriere a evoluţiei aşezărilor din punct de vedere administrativ. Aflăm mai întâi că cetăţenii fuseseră de acord ca vechea comună Băleşti cu satele Băleşti, Rasova şi Voinigeşti, comuna Ceauru cu satele Ceauru, Bălăceşti, Uncioaia şi Tămăşeşti şi comuna Corneşti cu Tălpăşeşti, Bălava, Găvăneşti şi Stolojani să facă parte din aceeaşi comună. Erau aduse ca argumente mai multe date: ”…reiese că satul Băleşti şi Rasova a aparţinut în anul 1928 de comuna Bârseşti. Satul Stolojani în anul 1890 a constituit o singură comună, deasemeni în anul 1931 a aparţinut ca sat al fostei comune Stroieşti. Deasemeni satul Bălăceşti a fost în 1928 o singură comună după care a trecut de comuna Ceauru, iar în 1966 a fost strămutat împreună cu satul Ceauru şi Uncioaia la sud de comuna Băleşti.”
Cele mai interesante propuneri au fost reţinute chiar în Informarea de care aminteam. Astfel, cadrele didactice au fost de la început pentru unificare. Învăţătoarea Ecaterina Guran, Constantin Cornoiu-directorul Şcolii Generale Băleşti, învăţătorul Vasile Gugu, profesorul Ioan Berca, profesorul Grigore Novac, învăţătorul Dumitru Mihuţoiu au adus argumente istorice, social-economice şi administrative în favoarea unificării. Tot pentru centralizarea administrativă s-au declarat Ioan Coiculescu-contabil la Sfatul Popular Băleşti, Gheorghe Spineanu-preşedintele C.A.P. Băleşti, Ion Armegioiu-brigadier la CAP Băleşti, Ioan Ularu-secretarul Sfatului Popular Băleşti,  Petre Găvănescu-membru în Comitetul Local de Partid şi Elena Matei-ingineră în cadrul CAP Băleşti ş.a. Cea din urmă justifica această poziţie ”pentru rezolvarea unor nevoi strict necesare unei comune ca: Dispensar, baie comunală, cămine culturale, creşe, grădiniţe şi drumuri modernizate…”.
Tot din Informarea respectivă aflăm că ”în discuţiile purtate cu cei 25 de cetăţeni din satele aparţinând actualei comune Ceauru printre care Croicu Vasile, învăţător pensionar, Tămăşescu Ion preşedinte CAP , Bistreanu Iulian, Cârstea Dumitru, Nanu Ioan, Cârstea Gheorghe cooperatori, Oproiu Ioana inginer la CAP, Velican Victor directorul şcolii, Berculescu Ioan, Brăiloiu Constantin, Guran Z. Ion învăţători, Zamfira Vasile secretar comitet comunal de partid şi Popescu Ion secretar Sfat Popular, precum şi alţii care au susţinut că prin amplasarea comunei Ceauru la sud de comuna Băleşti, ca urmare a acţiunii de strămutare au fost creiate condiţii optime pentru sistematizare având în vedere şi faptul că în viitor comuna Ceauru împreună cu comuna Băleşti să constituie o singură comună”.

Cei din Corneşti au avut şi alte variante
După cum se cunoaşte faptul, chiar după 1990 cetăţenii din Corneşti au militat pentru separarea de comuna Băleşti, organizându-se chiar un referendum eşuat în anul 2006. Şi în anul 1968 propunerile au fost divergente. Învăţătorul Nicolae Gârdu de la Şcoala Primară Stolojani propunea, ”ca satele ce aparţin în prezent comunei Arcani şi Corneşti să constituie în viitor o singură comună cu centrul la Câmpofeni, iar denumirea comunei să fie Stolojani, avându-se în vedere vechimea ca aşezare a satului Stolojani”. Dumitru Gârdu, pensionar  de 74 ani din Stolojani, propunea ca satele Stolojani, Găvăneşti şi Tălpăşeşti să fie trecute de Arcani. Gheorghe C. Gârdu din Stolojani propunea ca satul stolojani să rămână centrul de comună de care să aparţină şi satele Stroieşti, Câmpofeni, Corneşti, Tălpăşeşti, Găvăneşti, Sănăteşti şi Arcani, pentru a se putea dezvolta şi Stroieştii.
Învăţătorul pensionar Ioan Popescu propunea ca satul Stolojani de atunci să rămână centrul de comună cu satele Găvăneşti, Tălpăşeşti, Stroieşti, Câmpofeni şi Buduhala fiind distanţe proporţionale pentru toate satele, în scopul modernizării şi a satului Stolojani.

A fost ales Băleştiul
După cum ne spun documentele de arhivă, a fost preferată până la urmă varianta de comuna Băleşti deoarece  ”ea dispune în prezent de un local propriu pentru Sfat Popular, 2 şcoli de 8 ani nou construite, 2 cămine culturale, un complex comercial, un centru de pâine, 3 unităţi prestatoare de servicii către populaţie ale Cooperaţiei de Consum, un teatru de vară care va fi dat în folosinţă în 1968-sala de cinematograf, un local de grădiniţă nou şi alte 2 localuri corespunzătoare, şoseaua ce trece prin Băleşti şi Ceauru este în curs de modernizare, o bază sportivă, electrificarea este realizată în proporţie de 80% urmând ca în 1968 să se realizeze în întregime.”.

Comments are closed.