Cititorii acestei publicaţii au putut găsi de-a lungul anilor informaţii importante despre existenţa judeţului Gorj de la originile medievale şi până în secolul trecut. Încercăm în acest număr să abordăm subiectul reorganizării administrativ-teritoriale din 1968 în contextul în care judeţul Gorj reapărea pe harta ţării după ce mai mulţi ani se numise raion, formulă de organizare specific comunistă, iar teritoriul său fusese mult ciuntit. Arhivele gorjene păstrează documente despre evenimentele care au pregătit legea de reorganizare administrativ-teritorială din 1968. Să nu uităm că la acest moment se vorbeşte de către autorităţi de o nouă reorganizare administrativ-teritorială care ar trebui să fie operabilă în anul 2016.
La sfârşitul perioadei interbelice, în 1938, judeţul Gorj avea o suprafaţã de 4579 kmp şi o populaţie de 229 614 locuitori şi peste 55. 000 clãdiri. Era organizat în 7 plãşi: Amaradia cu 15 comune, Bistriţa cu 10 comune, Gilortul cu 20 comune, Jiu cu 22 de comune, Novaci cu 17 comune, Ocolu cu 17 comune şi Vulcanu cu 12 comune. Aceastã organizare, cu unele modificãri, se va menţine pânã în 1950, dupã care se organizeazã regiunile şi raioanele. Gorjul avea 3 raioane: Tg-Jiu, Gilort, Novaci cu 116 comune şi 572 de sate. Din 1960 a dispãrut raionul Novaci iar din 1968 ne-am întors la judeţe.
Judeţul Gorj a supravieţuit administrativ până în 1950, când statul comunist a schimbat această formă de organizare cu ce ape regiuni şi raioane. Astfel, satele şi comunele aparţinătoare fostului judeţ Gorj au fost cuprinse în raioanele Târgu-Jiu, Novaci, Gilort, şi parţial în Baia de Aramă şi Filiaşi. Gorjul a făcut parte din regiunea Craiova şi apoi Oltenia.
Reorganizarea administrativ-teritorială din 1968 a însemnat schimbări importante în judeţul Gorj. Unele dintre fostele comune au fost comasate în unităţi administrativ-teritoriale mai mari, exemplu fiind comuna Băleşti care a reunit şi vechile comune Ceauru şi Corneşti. Gorjul are în prezent 70 de localităţi, dintre care două municipii Târgu-Jiu şi Motru, şapte oraşe Rovinari, Tg-Cărbuneşti, Novaci, Bumbeşti-Jiu, Tismana, Turceni şi Ţicleni şi 61 de comune.Din raţiuni economice şi administrative, deşi este extrem de greu de crezut, s-ar putea ca unele dintre aceste aşezări urbane să revină la statutul de comună. În această situaţie pare să se găsească în special cea mai nouă aşezare urbană, oraşul Tismana.
Din vremea când se făcea reorganizarea
La 15 decembrie 1967, în şedinţa lărgită a birourilor raional şi de oraş PCR Târgu-Jiu s-a discutat despre delimitarea comunelor şi satelor prin reforma administrativă din 1968. Erau luate în calcul o serie de situaţii care au dus până la urmă la actuala faţă a judeţului Gorj şi a României. În esenţă, reorganizarea din 1968 propunea 39 de judeţe, în 1981 adăugându-se Sectorul Agricol Ilfov şi judeţele Giurgiu şi Călăraşi. În 1995 a apărut judeţul Ilfov în locul Sectorului Agricol cu acelaşi nume.
Întorcându-ne la şedinţa amintită, mai reţinem două rapoarte foarte importante referitoare la aşezările Gorjului. Astfel, Ion Grigoroiu-fost în perioada următoare acelei date şi inspector şcolar general al judeţului Gorj, raporta că a fost în comunele Leleşti şi Dobriţa, prima localitatea sa de baştină. ”Cele două sate ale comunei Dobriţa-spunea Ion Grigoroiu-Dobriţa şi Suseni, Bâlta şi Runcu chiar în situaţia când Bâlta face o comună cu Runcu aşa cum am înţeles, le e teamă de C.A.P.. Ponderea celor întrebaţi în special cei tineri solicită să treacă la Leleşti. Privind satul Ursaţi aş vrea să arăt că a fost şi tov. Gîtman şi eu am reţinut din discuţii că cei mai mulţi vor să treacă de oraş deoarece sunt muncitori în oraş”. Tot în respectiva şedinţă s-a discutat soarta satului Iaşi care nu a fost trecut de oraş din cauza membrilor cooperatori fără serviciu.
Apariția comunei Bâlteni
Comuna Bâlteni, printre cele mai mari din judeţ în prezent, a fost luată în discuţie tot în şedinţa de la sfârşitul anului 1967. La vremea respectivă era vorba de comuna Moi care era aşezată de-a lungul DN Târgu-Jiu-Craiova şi era alcătuită din satele Rovinari, Moi, Ungureni, Ciuri, Vlăduleni şi Cioboţi având o populaţie totală de 2462 locuitori. Suprafaţa agricolă era de 1887 ha, comuna fiind cooperativizată.
Cea de-a doua comună luată în discuţie atunci era Peşteana Jiu cu satele Bâlteni, Cilibii, Peşteana Jiu şi Cocoreni, totalizând un număr de 4616 locuitori, cu o suprafaţă agricolă de 1708 ha, şi această comună fiind cooperativizată.
Aşa cum suna raportul autorităţilor de atunci, ”în ambele comune sunt condiţii prielnice pentru practicarea unei agriculturi moderne. Pe lângă cultura grâului şi a porumbului care an de an dau o producţie din ce în ce mai mare, pomii fructiferi şi viţa de vie întâlnesc condiţii favorabile pe dealurile ce se întind de-a lungul comunelor din partea de Nord-Est. Ambele comune sunt electrificate”.
Comuna Bâlteni s-a construit administrativ în anul 1968 prin unirea fostelor comune Pesteana-Jiu cu Moi. În prezent este formată din 5 sate(de la N către S: Moi, Vlăduleni, Bâlteni, Peşteana-Jiu şi Cocoreni) iar reşedinţa este în satul Bâlteni, adică la jumătatea distanţei dintre extremitatea nordică şi cea sudică, aşa cum spune site-ul oficial. Suprafaţa actuală a comunei este de 9161 ha din care peste 5000 ha sunt acoperite cu păduri, restul sunt terenuri agricole, terenuri în construcţie, terenuri ocupate de infrastructură, de ape, etc. După cum se ştie, în ultimele decenii satul Rovinari a avut o evoluţie ascendentă, acum fiind cel de-al treilea oraş ca mărime al Gorjului.
Reorganizarea comunei Băleşti
O altă viitoare comună luată în discuţie a fost Băleştiul. Comuna care trebuia să apară în 1968 nu lua în discuţie şi alipirea comunei Corneşti, aşa cum s-a întâmplat până la urmă. Dezbaterile au fost furtunoase atât referitor la configuraţia teritorială cât şi la denumire.
Documentele de arhivă ne oferă însă o imagine a aşezărilor componente la vremea aceea. Reţinem din raportul autorităţilor din vremea aceea că fosta comună Băleşti era aşezată la 5 km vest de oraşul Târgu-Jiu, avea în componenţă satele Băleşti, Rasova şi Voinigeşti şi o populaţie de 2095 locuitori. Comuna era cooperativizată şi avea 1878 ha teren arabil.
Informaţii mai interesante aflăm despre comuna Ceauru: ”…aşezată în prezent prin strămutarea la limita de Sud-Est a satului Băleşti are în prezent 2693 locuitori şi 1848 ha, teren arabil fiind de asemenea cooperativizată. În urma strămutării satelor, comuna Ceauru are în prezent două sate-Tămăşeşti şi Ceauru,-care s-au format din fostele sate Ceauru, Bălăceşti, Uncioaia şi o parte din Tămăşeşti. Datorită strămutării în noua aşezare satul Tămăşeşti nu este electrificat, iar comuna Băleşti şi satul nou Ceauru sunt electrificate în întregime”(Va urma)
