Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)”

„Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)”

Submitted by on 13 December 2011articol citit de 1,317 ori | No Comment

De curând, sub egida Societăţii de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Gorj, a văzut lumina tiparului cartea „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)”, avându-i ca autori pe istoricii Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete-Pătraşcu. În mai vechea formulă pe care cei trei autori ne-au propus-o şi în urmă cu un an, atunci când au realizat lucrarea „Dincă Schileru – o legendă vie a Gorjului”, noua carte prezintă viaţa cotidiană a gorjenilor din anii celui de-al doilea război mondial, din preajma şi după terminarea sa.

Altădată prea puțin interesante pentru istorici, aspectele cotidiene atrag acum atenția cercetătorilor

Altădată prea puțin interesante pentru istorici, aspectele cotidiene atrag acum atenția cercetătorilor

Viaţa cotidiană este, după aprecierea specialiştilor, partea cea mai importantă a existenţei umane. Cercetarea sa poate oferi o imagine mai exactă a societăţii dintr-un anume spaţiu geografic, a gradului ei de cultură şi civilizaţie. Despre viaţa cotidiană a gorjenilor din anii celui de-al doilea război mondial, din preajma şi după terminarea sa, nu s-a scris aproape deloc. Din aceste motive, profesorii Gheorghe Nichifor, Dorina Nichifor şi Andrei Popete-Pătraşcu au recurs la surse, la documentele şi presa vremii, oferind lucrării un caracter crescut de veridicitate.
Cititorul mai puţin obişnuit cu asemenea abordări va avea surpriza să constate singur câte lucruri noi se pot desprinde din secvenţele şi informaţiile preluate de autori din arhive sau din presa timpului.

„Altfel despre istorie”
În perioada avută de cei trei istorici în vedere, 1938-1947, viaţa cotidiană din judeţul Gorj a fost marcată puternic de evenimentele care au avut loc în plan naţional: pierderea alegerilor de către partidele democratice şi instaurarea dictaturii, sfârtecarea teritoriului în 1940, preluarea puterii de către legionari şi militari, participarea României la război în cele două faze ale sale (campania din Răsărit şi cea din Apus), preluarea treptată a puterii de către comunişti.
„Intenţia noastră a fost de la început de a nu cădea în tentaţia descriptivismului, ci de a face o radiografie a societăţii gorjene, cu bune şi rele pentru un interval istoric extrem de controversat şi nu la îndemâna oricui.  În acelaşi timp am dorit să nu pornim la drum cu idei preconcepute, cum că în perioada respectivă au fost numai dificultăţi, că viaţa nu şi-a urmat cursul firesc. Tratarea este cronologică, textele oferind libertatea celor care parcurg lucrarea de a alege şi interpreta tematic, de a putea emite judecăţi de valoare proprii, despre ceea ce se întâmpla în judeţul nostru din punct de vedere economic, social, politic şi cultural. Mai mult decât atât, oferim fragmente din arii tematice mai puţin obişnuite: moravuri, sport, artă, justiţie, educaţie etc.”, ne-au declarat autorii.
Cartea „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)”, rodul unei munci colective, intenţionează să prezinte într-o lumină nouă oameni şi crâmpeie de fapte din Gorjul unei perioade zbuciumate din istoria neamului românesc. Subsumată conceptului „Altfel despre istorie”, promovat consecvent de autori în ultimii ani, ea se adresează celor mai diverse categorii de cititori, de la publicul larg până la specialiştii care o pot utiliza cu succes în propriile lor cercetări.

Omagiu istoricului Ioan Scurtu
Cu un cuvânt înainte semnat chiar de către prof. univ. dr. Ioan Scurtu, lucrare „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)” se doreşte un omagiu distinsului „Profesor şi Istoric, în semn de omagiu pentru tot ceea ce a făcut de-a lungul anilor în susţinerea profesorilor de istorie gorjeni şi pentru activitatea laborioasă din fruntea Societăţii de Ştiinţe Istorice din România.”
„În cartea de faţă, afirmă prof. univ. dr. Ioan Scurtu, cititorii vor întâlni câteva personalităţi politice de marcă la nivel naţional (din rândul cărora se detaşează gorjeanul Gheorghe Tătărescu – preşedinte al Consiliului de Miniştri, ambasador, şef de partid, ministru de Externe al României), dar şi mulţi politicieni locali, precum şi  profesori, avocaţi, negustori, militari, funcţionari, elevi, lucrători, ţărani, cerşetori, invalizi de război etc. Adică societatea reală, în toată complexitatea ei. Vor constata că momentele de bucurie alternează cu cele de mare durere. Sunt descrise serbări şcolare, banchete date în cinstea unor oficialităţi venite în oraş sau a unor cărturari la zile aniversare, dar şi inundaţii, accidente, decese, slujbe de înmormântare etc.”
Același Ioan Scurtu avea să remarce: ”Lucrarea redă existenţa reală a gorjenilor, cu luminile şi umbrele ei. Aşa trăiau românii, din toate judeţele, şi pe un plan mai larg toţi cetăţenii Europei, marcaţi în acei ani de cel mai pustiitor Război din istoria omenirii. Multe din cele relatate în această carte se regăsesc şi în societatea românească de astăzi, adeseori în forme mai acute. Evident, faptul că şi în perioada 1938-1947 românii se confruntau cu lipsa de moralitate, delapidarea bunului public, nesocotirea valorilor reale,  sărăcia extremă, dar acestea nu trebuie să fie pentru contemporanii noştri o consolare şi nici să genereze o atitudine fatalistă.
Sper ca lucrarea de faţă să fie şi o „carte de învăţătură”,  să-i determine pe gorjeni – şi nu numai pe ei – să nu mai accepte cocoţarea non-valorilor în posturi de conducere, ci să-i tragă la „răspundere” pe cei care au distrus economia naţională, învăţământul şi sănătatea, afectând grav prin politica lor însăşi fibra poporului român, au jefuit bunul public, urmărind numai propria lor înavuţire, cu preţul sărăcirii milioanelor de români. Să nu mai admită imoralitatea, impostura şi demagogia.”
Evoluţiile creionate de cei trei autori în această lucrare, sunt ilustrate în paginile cărţii cu informaţii preluate din mărturii ale vremii, în încercarea de a demonstra că istoria i-a influenţat pe gorjeni atât la nivel individual, cât şi colectiv. Viaţa lor particulară nu avea cum să iasă din aceste cadre, impuse de realităţile concrete ale timpului. Locuitorii Gorjului trăiesc în concordanţă cu prefacerile acelor ani, viaţa urmându-şi cursul, cu bucuriile şi dramele ei.
În încheierea acestor rânduri, salutăm apariţia lucrării „Aspecte ale vieţii cotidiene din Gorj în mărturii ale vremii (1938-1947)”, exprimându-ne convingerea că cei trei istorici nu se vor opri aici, mărturisind intenţia şi dorinţa de a dezvolta cartea într-un viitor apropiat. Aşa cum au promis vor avea în vedere şi alte etape istorice din trecutul Gorjului, precum şi o mai strictă tratare a vieţii cotidiene din punct de vedere teoretic, pe verigile esenţiale, deja consacrate în istoriografie.

Comments are closed.