Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Aşezarea de la Socu, Bărbăteşti

Aşezarea de la Socu, Bărbăteşti

Submitted by on 10 March 2009articol citit de 5,371 ori | No Comment

Dacii, cunoscând tradiţia înaintaşilor lor, alegeau pentru amplasarea aşezărilor terasele apelor şi boturile de deal apărate natural pe cel puţin două laturi, constituind aşezări de tip rural, pe suprafeţele mari, sau centre aglomerate fortificate, pe suprafeţe restrânse datorită formelor de relief. Pe raza comunei Bărbăteşti, în satul Socu, se află aşezarea dacică pe dreapta râului Gilort, la poalele dealului Cioaca Boia.

Vase de lut descoperite la aşezarea Socu, Bărbăteşti

Vase de lut descoperite la aşezarea Socu, Bărbăteşti

Aşezarea de la Socu-Bărbăteşti se încadrează în categoria celor rurale, deschise şi fortificate. În spatele acestei aşezări se ridică, semeţ, dealul Cioaca Boia, care era folosit de populaţia aşezării pentru refugiu şi apărare. Materialele arheologice descoperite, din punct de vedere cronologic, se datează în secolele I î. Hr. – I d. Hr. În ceea ce priveşte tipul de locuinţe, s-a putut constata că în aşezarea de la Socu-Bărbăteşti au existat locuinţe de suprafaţă şi locuinţe de tip bordei. Pereţii locuinţelor erau construiţi din stâlpi de împletitură din nuiele lipite cu pământ, iar în partea superioară erau limitaţi de grinzi fasonate. O bucată din grinda fasonată din partea inferioară a uneia dintre locuinţe,  a fost găsită carbonizată pe latura de apus a acesteia. Lângă peretele de apus, în exterior, au fost identificate resturile unei gropi de provizii, de pe fundul căreia s-au recuperat boabe de mei carbonizate. În locuinţe sau în apropierea lor s-au descoperit una sau două vetre.
Locuinţele de tip bordei, spre deosebire  de locuinţele de suprafaţă, se găsesc la o adâncime de 1 m de la nivelul actual al solului şi sunt mai mici ca suprafaţă. Podina bordeiului era bine bătătorită şi avea culoarea castaniu-negricioasă. În interiorul unui bordei a fost descoperită o vatră de foc cu multe fragmente ceramice, care proveneau de la vase diferite.

Atelierul făurarului
În aşezarea dacică de la Socu-Bărbăteşti s-a descoperit un atelier de făurar cu dimensiuni de 6,40×5,65 m. Acest atelier de fierar se compunea din două vetre mari de tip platformă. Vatra din centru  avea o formă rotundă. Pe marginea vetrei au fost găsiţi bolovani mari de râu. Pe această vatră au fost trei creuzete cu urme puternice de ardere, unele vitrifiate şi multă cenuşă.
La 1,30 m de prima vatră-platformă, în direcţia sud s-a descoperit o altă platformă de vatră ovală de 1,60×1,45 m cu o grosime de 14 cm. Pe aceasta, în partea de nord, pe o suprafaţă de 60×85 cm s-au găsit suprafeţe, lise, suprapuse, în număr de 12. În partea de sud-vest s-a descoperit multă lipitură arsă, trei pietre mari de râu şi două bucăţi de zgură. Sub această suprafaţă ovală s-au descoperit fragmente de fructieră, buze de vase, vase miniaturale şi multă cenuşă. Între cele două suprafeţe ovale s-a descoperit un tirant (coridor) în lungime de 0,70 m şi cu o lăţime de 35 cm, care era puternic ars la roşu. În acest atelier meşterii daci au prelucrat bronzul, dar ca şi în alte situaţii prelucrau şi uneltele din fier. Ateliere de făurărie s-au mai descoperit la Căţelu Nou (jud. Ilfov), Poiana, la Bâtca Doamnei (judeţul Neamţ), Ocniţa (judeţul Vâlcea) şi Răcătău (judeţul Bacău).

CeraMică dacică
Materialele arheologice descoperite în nivelul de cultură sunt bogate şi variate. Ceramica dacică de la Socu-Bărbăteşti grupează în mai multe categorii: ceramică lucrată cu mâna, ceramică lucrată la roată din pastă fină, ceramică dacică pictată, ceramică de import. În aceste categorii intră vasul borcan, ceaşca (căţuia), fructierele, străchinile, castroanele, strecurători etc.
Ceramica de import este reprezentată de fragmente de amforă de provenienţă sud-dunăreană şi două Kantharos elenistice.

Obiecte de metal şi sticlă
În aşezarea dacică de la Socu-Bărbăteşti a fost descoperit şi un brăzdar de plug, care era confecţionat dintr-o bară masivă de fier, aplatizată, prevăzută cu o nervură mediană. Capătul opus se îngustează şi se termină cu un cârlig pentru fixare. Brăzdare de plug asemănătoare au fost descoperite la Grădiştea Muncelului, Poiana, Popeşti şi Şuteşti. Dintre elementele de podoabă descoperite la Socu-Bărbăteşti amintim un fragment de brăţară lucrat din sticlă albastră, un fragment de brăţară de bronz, o mărgea de sticlă albă aplatizată de formă dreptunghiulară, mărgele din pastă de sticlă tip ochi de păun.
Într-o locuinţă din aşezare s-a descoperit o monedă de bronz din timpul împăratului Augustus (datată în anii 19-15 î. Hr.), o monedă de argint (o drahmă) de tip Dyrrhachium datată în sec. I. î. Hr.
Din această sumară enumerare rezultă importanţa deosebită a cercetărilor arheologice de la Socu-Bărbăteşti, în vederea cunoaşterii relaţiilor comerciale ale dacilor cu lumea sud-dunăreană, mai exact a cunoaşterii circulaţiei monetare din vremea lui Burebista.
Datorită bogatului material arheologic identificat în aşezarea dacică de la Socu-Bărbăteşti, cât şi cele patru tetradrahme găsite întâmplător, sau prin cercetări sistematice, moneda de bronz de la Augustus şi cea de argint de tip Dyrrhachium aparţinând magistrului Senon, putem considera că aşezarea de la Socu-Bărbăteşti face parte din categoria aşezărilor dezvoltate şi cu o apreciabilă viaţă economică din zona colinară a Gorjului.

Comments are closed.