Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Special » Arta de a face din nuntă un spectacol

Arta de a face din nuntă un spectacol

Submitted by on 7 July 2009articol citit de 9,612 ori | No Comment

Se cheamă Iulian Logăscu, are 32 de ani, e născut în Zodia Taurului, căsătorit şi aşteaptă o fetiţă ce urmează să se nască peste câteva zile. Până acum, nimic neobişnuit. Dacă vom spune însă, că lucrează de la 8 ani, când a început prin ajutarea gestionarelor de la magazinele din cartier să-şi aranjeze marfa în rafturi, a fost picolo în restaurant de la 14 ani, iar acum a ajuns să-şi valorifice talentul în designul decoraţiunilor festive, având propriul magazin.

Iulian şi soţia sa Raluca, la nunta lor din 2008,  nu au scutit nici un efort pentru a avea decoratiunile pe care şi le-au dorit.

Iulian şi soţia sa Raluca, la nunta lor din 2008, nu au scutit nici un efort pentru a avea decoratiunile pe care şi le-au dorit.

Reporter: E de-a dreptul impresionant faptul că lucrezi de la 8 ani. Cum ai reuşit şi de ce ai făcut-o?
Iulian Logăscu:
Mai întâi a fost ca o joacă. Am ajutat o doamnă care era gestionară la un magazin din cartier să aranjeze marfa pe rafturi şi i-a plăcut foarte mult. Eram cuminte, dezgheţat, gestionarele mă iubeau şi se bucurau când veneam să le ajut. Au început să mă plătească şi aşa, la 8 ani am primit prima leafă. Apoi, îmi doream multe lucruri, pe care nu le puteam avea, pentru că mama mea m-a crescut singură, aşa că m-am bucurat că pot avea banii mei. Plus că era pe timpul lui Ceauşescu, când cine avea pile la gestionarele de magazin avea de toate. Nu se găseau de niciunele, dar eu aveam ciocolată, maşinuţe chinezeşti… Îmi amintesc faptul că i-am făcut rost mamei mele de pantofi de la Guban şi era tare mândră de asta. Gândiţi-vă că ea lucra ca sculer- matriţer la IJIL şi se ducea în Guban la serviciu. Nu avea aşa ceva în uzină decât secretara, nevasta directorului şi mama.
R: Cum ai reuşit, la 14 ani, să devii picolo în restaurant?
I.L.:
Am avut un mare noroc, cu o doamnă gestionar care ţinea foarte mult la mine şi mi-a pus o pilă şi cu domnul Gruiescu, căruia îi sunt recunoscător şi care a acceptat să mă ia în restaurantul dumnealui. Am început cu debarasarea meselor, după care am ajuns ospătar.
R: Iar de la servirea la masă la decoraţiuni festive, ceea ce faci acum, cum ai ajuns?
I.L.:
Păi, foarte simplu. Eram ospătar, dar îmi plăcea să mă ocup din toate punctele de vedere de clienţii de la mesele mele. Îmi plăcea să dau atenţie unei mese rezervate, voiam să văd clientul că e impresionat. Pentru că eu consider că alimentaţia publică e o artă. Trebuie să simţi clientul din priviri, să ştii ce-şi doreşte înainte de a-ţi spune, să îi creezi o stare de bine prin felul în care-i aranjezi masa, în felul în care-l priveşti şi îl serveşti. Aşa am ajuns ca, un client foarte mulţumit să mă roage să-i fac un mezanplas, la nunta lui. Cu toate că a fost la cort, la Drăguţeşti, omul a fost atât de încântat, că m-a plătit ”regeşte”. Atunci m-am hotărât să fac din pasiunea mea o mică afacere de familie şi pot să spun, în momentul de faţă că am reuşit.
R: Ce înseamnă pentru tine să te ocupi de o nuntă?

O sală de nunţi poate crea atmosferă pentru întreaga petrecere dacă este pregătită şi aranjată cu gust şi îndemânare.

O sală de nunţi poate crea atmosferă pentru întreaga petrecere dacă este pregătită şi aranjată cu gust şi îndemânare.

I.L.: Păi, totul începe în momentul când am prima întâlnire cu clienţii. De regulă, tinerii au încredere în sfaturile mele, de la comportamentul faţă de invitaţi, programul de desfăşurare şi până la culorile alese pentru aranjarea sălii. Aşa cum e sloganul nostru, oferim: ”Totul pentru petrecerea ta”. Asta înseamnă că eu le fac oferta completă, până la cel mai fin amănunt, cum ar fi personalizarea sticlelor, paharelor, baloanelor, iar ei îşi aleg ce doresc.
R: Tu eşti cel care a adus în Gorj moda cavalerilor. Cum ai făcut acest pas?
I.L.:
În urmă cu doi ani, o mireasă mi-a spus că şi-a făcut o rochie plină de cristale, pentru că vrea să se simtă ca o prinţesă. Aşa mi-a venit ideea. Am adus atunci primii doi cavaleri, iar la nunta mea, anul trecut, am avut şase.
R: Cum e să întrebi pe cineva: ”Cu ce te ocupi?” Şi el să răspundă: ”Sunt cavaler?” Şi, mai am o curiozitate: Cu ce se ocupă cavalerii?
I.L.:
Păi cavalerii mei nu sunt angajaţi. Sunt elevi şi fac asta în timpul liber. E adevărat că pot spune, dacă-i întrebi cu ce se ocupă că sunt cavaleri, pentru că sunt mereu aceiaşi. Ce fac cavalerii? La mine la nuntă, doi stăteau la intrare, iar când veneau invitaţii le spuneau: ”Bună dimineaţa, poftiţi, mirii vă aşteaptă!” Următorii doi aşteptau pe scară şi aveau aceeaşi formulă de adresare, după care ultimii doi îi aşteptau în sală cu aceeaşi formulă şi cu întrebarea ”Unde aţi dori să vă aşezaţi!”, după care îi conduceau la masă. De asemenea, la intonarea unui imn, ei se aliniau, era semnalul că se schimbă felul de mâncare de pe masă, după care făceau o mişcare regizată şi apăreau ospătarii, în paradă, pentru prezentare.

În ziua de azi se pune accentul pe personalizare, iar Iulian Fest le oferă clienţilor de la sticle de vin inscripţionate la meniuri şi mărturii.

În ziua de azi se pune accentul pe personalizare, iar Iulian Fest le oferă clienţilor de la sticle de vin inscripţionate la meniuri şi mărturii.

R: Să înţeleg că tu dai tonul la moda nunţilor în Gorj?
I.L.:
Nu vreau să mă laud, dar pot să spun că eu am adus pentru prima dată portalul de flori de la intrare, bradul împodobit cu flori şi funde de organza, fântâna de ciocolată… Nu sunt invenţiile mele, dar îmi place, când merg în altă parte să observ care e trendul. De exemplu, portalul de flori, care la nunţile cu pretenţii a început să-l înlocuiască şi la noi pe cel de baloane l-am văzut prima dată în anul 2000, în Germania, la un târg de nunţi. Eram în vizită la nişte prieteni, eram încă ospătar, dar mi-a plăcut foarte mult ideea şi am propus-o clienţilor mei. A fost de ajuns ca primul să accepte, ca apoi să am şi alte comenzi. La nunta mea am avut toate sticlele de vin personalizate cu etichete care mă reprezentau pe mine şi pe soţia mea Raluca. Unii invitaţi au fost aşa de încântaţi de idee, încât m-au rugat să le dau sticla din care au băut acasă. I-am rugat pe toţi care vor, să facă asta. Aici trebuie să-i mulţumesc prietenului şi colegului meu de echipă Mihai, fotograful meu preferat, care mi-a creat o etichetă de mare rafinament. De altfel două, pentru că exista şi o etichetă în spate, pe care erau scrise planurile de viitor ale mele şi ale Ralucăi. E drept că nu a fost foarte simplu, pentru că a fost nevoie să comand sticlele de vin (fetească albă -demisec), să-i rog pe furnizori să nu le eticheteze, să fac autocolante cu etichetele create de noi şi să le lipesc bucată cu bucată. A meritat, însă, pentru că efectul a fost maxim.
R: Personalizările sunt, într-adevăr, deosebite. Florile aranjate pe sticle sau pe piciorul paharelor se regăsesc şi în pieptul invitaţilor?
I.L.:
Nu. Pentru invitaţi e o nouă modă: Mărturiile… De fapt şi florile de nuntă sunt mărturii, adică amintiri pentru nuntaşi că au fost la o anumită nuntă. Acum se poartă, însă, bomboana învelită în organza, linguriţa sau evantaiul, pe care invitaţii le găsesc pe masă când vin.
R: Spuneai că ţi-ai deschis magazinul de curând, dar lucrezi în branşă de cinci ani. Cum ţi-ai găsit, până acum clienţii?
I.L.:
Prin telefon. Oamenii mergeau la o nuntă sau alt eveniment, le plăcea ce vedeau şi întrebau gazda evenimentului cine le-a făcut decoraţiunile. Plus că mă pot găsi şi la evenimente, pentru că eu stau atât la început, înainte de venirea invitaţilor, cât şi la ceremonialul de final, când trebuie, împreună cu colegii mei, Aurel şi Mihai, care filmeaqză şi fotografiază, să fac totul ca la carte. Nu e deloc uşor. Trebuie să ne sincronizăm perfect, pentru că nu se poate ca eu să sparg Jumbo (acel balon imens plin cu baloane mici) deasupra mirilor, decât în momentul în care ei sunt pregătiţi să prindă imaginea. Tot eu aprind artificiile la tort, dau cu tunul cu confetti, la fel, în tandem cu ei. E scenariu, regie, iar de tot eu răspund.
R: Costume de carnaval?
I.L.:
Şi asta, dar pentru măşti cu pene sau porţelanate, sau costume mai pretenţioase trebuie făcută comandă. Furnizorii noştri ne-au pus la dispoziţie albume cu peste 3000 de produse, pe care le aduc la comandă, din străinătate, în câteva zile.
R: Te-ai gândit şi la mai mult, la capitolul promovare? Cu siguranţă potenţialii tăi clienţi vor, mai întâi, să vadă ce ştii să faci, dacă nu au văzut deja? Cum îi convingi?
I.L.:
Am descoperit Internetul…. Consider că, la ora actuală, e cea mai la-ndemână metodă de informare, aşa că am pagina de web pe care oricine poate vedea ce ştiu să fac: www.iulianfest.ro

Supermarket pentru petreceriiulian-fest-4
„Oamenii pot găsi la magazinul pe care l-am deschis recent în primul rând flori. Apoi, baloane, măşti, coifuri pentru petreceri,  pixuri, plicuri, tot ce are nevoie cineva care se pregăteşte de o petrecere importantă, iar la comandă facem şi decoraţiuni funerare.
Sunt de găsit în fiecare zi la magazin, şi ziua şi noaptea. Cu o singură precizare: În afara programului, cine are o comandă urgentă, găseşte afişat la vedere numărul meu de telefon şi mă poate suna la orice oră din zi şi din noapte. Cred că e cel mai important să poţi oferi o bucurie unui soţ care vine acasă din delegaţie şi vrea să ducă un buchet deosebit soţiei, sau unui îndrăgostit pentru care ora nu contează, să poată face o surpriză fiinţei iubite. Consider asta o dovadă de respect faţă de clienţii mei.”

Mai multe informații pe: www.iulianfest.ro

Comments are closed.