Arhiviștii gorjeni conectați la cerințele mileniului III (II)

Loading

Celor care le datorăm păstrarea documentelor trecutului au și ei o zi anume, prilej pentru noi de a realiza un interviu cu Alexandru Bratu, directorul Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale.

Alexandru Bratu spune că arhivele gorjene sunt la granița dintre mileniul III î.Hr, momentul descoperirii hârtiei, și mileniul III, era calculatorului și Internetului
Alexandru Bratu spune că arhivele gorjene sunt la granița dintre mileniul III î.Hr, momentul descoperirii hârtiei, și mileniul III, era calculatorului și Internetului

Care sunt cele mai vechi documente păstrate la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale?

Cele mai vechi documente deţinute sunt cele de dinainte de apariţia Arhivelor ca instituţie, în anul 1831. Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale deţine astfel de documente, începând cu anul 1577, dar putem spune că documente referitoare la istoria Gorjului pot fi studiate şi în alte arhive din România sau în colecţii muzeale. Astfel de documente, în special medievale şi moderne, se datorează donaţiilor făcute de iubitorii de istorie din judeţ. Seria acestor donaţii a fost deschisă, la sfârşitul lunii august 1952, de către Tr. Şalapa, referent la Sfatul Popular al comunei Negoieşti, care a donat 14 documente din secolul al XIX-lea. Exemplul său, urmat în decursul timpului, de numeroşi alţi iubitori ai muzei Clio, printre care merită menţionaţi Ion Badalea, Stelian Sterescu, Ion Manolescu, Vasile Andriţoiu, Constantin Cimpulescu, Steliana Cristofaro, Luchian Mitrescu, Grigore C. Negrescu ş.a., a făcut ca în colecţia Documente Foi Volante, ce cuprinde documente începând cu secolul al XVI-lea, să se numere la ora actuală, 2584 documente. O altă colecţie, cea intitulată Fonduri Personale, numărând 246 documente, din perioada 1582-2012, s-a constituit datorită donaţiilor făcute de: Romeo Cosoroabă, Ion Manta, Grigore Smeu,  Vasile Cărăbiş, Lucian Tamaris şi Dragoş Bugă.

Care este zestrea documentară a arhivelor din Gorj?

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale gestionează în prezent peste 5 km. de documente ce aparţin numeroaselor instituţii ce şi-au desfăşurat sau îşi mai desfăşoară încă activitatea pe teritoriul judeţului Gorj. Constituind baza documentară pentru scrierea istoriei ţinutului Jiului de Sus, documentele instituţiilor administrative (Prefectura Judeţului Gorj, Sfatul Popular al Regiunii Gorj, preturile plaselor, sfaturile populare raionale, primăriile comunale şi orăşeneşti), judecătoreşti (Tribunalul Judeţului Gorj, judecătoriile rurale, notariatele de stat şi parchetele care au funcţionat pe raza judeţului), economice (diversele fabrici, instituţii agricole sau de comerţ), financiar-bancare, a diverselor instituţii de învăţământ, ecleziastice, ş.a. Alături de aceste documente, deja aflate în depozitele Serviciului Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale,  Fondul Arhivistic Naţional al României este alcătuit şi dintr-o parte, a documentelor diverselor instituţii şi organizaţii care îşi desfăşoară în prezent activitatea pe teritoriul judeţului. Pentru a pregăti în vederea preluării aceste documente, prin controlul exercitat de către arhivişti, creatorii şi deţinătorii de documente din judeţ sunt îndrumaţi în ceea ce priveşte inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea documentelor.

La ce servesc documentele, care este valoarea lor pentru omul contemporan?

Valorificarea imensei zestre culturale din depozitele Arhivelor Naţionale, se realizează prin elaborarea de studii de specialitate şi publicaţii, organizarea de expoziţii documentare, simpozioane şi sesiuni ştiinţifice, cercetarea documentelor la sala de studiu, efectuarea de reproduceri după documente precum şi eliberarea de certificate, copii şi extrase.
Alături de numeroase articole publicate în ziare, reviste de specialitate şi anuare, valorificare unei părţi modeste a informaţiilor istorice cuprinse în Fondul Arhivistic Naţional al României, referitor la judeţul Gorj, s-a realizat prin editarea de către arhivişti a numeroase lucrări.
Fie că este vorba de organizarea unor expoziţii documentare sau de participarea la sesiuni şi simpozioane ştiinţifice, colaborare cu alte instituţii culturale, precum Muzeul Judeţean Gorj Alexandru Ştefulescu, Biblioteca Judeţeană Christian Tell, Direcţia Judeţeană Gorj pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional, a urmărit reliefarea istoriei locale, prin teme referitoare la aniversarea unor evenimente precum 24 Ianuarie, 14 Octombrie, 1 Decembrie, etc. şi comemorarea unor personalităţi, printre care îi amintim pe Tudor Vladimirescu, Gh. Magheru, Ecaterina Teodoroiu, Victor Popescu, Constantin Brâncuşi, ş.a., sau chiar integrarea istoriei locală în contextul istoriei naţionale şi chiar internaţionale.
Dacă înainte de 1989, numărul cercetătorilor ce frecventau sala de studiu, era relativ mic, începând cu anul 1990, acest număr este în continuă creştere, fapt ce arătă interesul tot mai crescut al publicului faţă de istoria locală. Temele de cercetare sunt dintre cele mai variate, vizând în special monografii ale diverselor localităţi, biografii ale unor personalităţi, etc.
În ceea ce priveşte eliberarea de certificate, copii şi extrase, putem spune, ca şi în cazul cercetării documentelor prin sala de studiu, că a crescut foarte mult numărul solicitărilor. Dacă înainte de 1989, mai exact, între 1951, anul înfiinţării, şi evenimentele din decembrie 1989, nu s-au înregistrat mai mult de 15.600 solicitări, după acest an, numărul cererilor adresate de cetăţeni a crescut continuu, ducând la cercetarea a peste 73.500 solicitări în perioada 1990-2011. Solicitările cele mai numeroase, se referă la eliberarea de copii după rolurile agricole, după acte de stare civilă, notariale sau judecătoreşti, de certificate care să ateste vechimea în câmpul muncii, calitatea de refugiat ş.a.

Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale se găseşte în Mileniul III înainte sau după Hristos?

Datorită răspândirii tot mai mari pe care o au calculatoarele personale, documentele create pe calculator şi păstrate pe suporturi specifice, de tipul hard-discului, dischetelor, a CD-urilor ş.a., devin tot mai numeroase şi au tendinţa de a înlocui, cel puţin parţial, documentele pe suport hârtie. Având în vedere faptul că va avea loc o creştere substanţială a numărului de utilizatori de calculatoare în următorii ani, suntem de părere că, în afara faptului că este mult mai ieftin, rapid şi chiar estetic să se elaboreze documente pe suporturi de tip informatic, crearea documentelor de acest tip va deveni mult mai frecventă, acestea oferind avantajul de a fi transmise, reproduse şi conservate mult mai facil, oferind în plus numeroase facilităţi de prezentare a informaţiei în format multimedia. Acest lucru nu este deloc de neglijat în zilele noastre când fluxul informaţional este din ce în ce mai dens, fapt ce îl obligă pe beneficiarul informaţiei să caute modalităţi de regăsire şi asimilare a informaţiei cât mai facile, mai rapide şi mai bine prezentate.
La ora actuală, Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale foloseşte calculatoarele deţinute pentru a elabora mijloace de evidenţă pentru fondurile şi colecţiile de documente păstrate în depozitele proprii. Având în vedere că prelucrarea arhivistică a documentelor este unul din domeniile în care potenţialul oferit de folosirea calculatoarelor personale este folosit la maxim, Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale a elaborat numeroase baze de date, prin intermediul cărora se poate realiza o cunoaştere mult mai bună a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României.
Ţinând cont de faptul că una dintre cele mai importante sarcini ale instituţiei Arhivelor este aceea de conservare a documentelor ce fac parte din Fondul Arhivistic Naţional al României, calculatoarele personale ajută arhivistul în ceea ce priveşte acest lucru, oferind modalităţi de înmagazinare a informaţiei care oferă multiple avantaje. Dincolo de limitările actuale ale suporturilor de tip informatic, acestea prezintă avantajul că informaţia conţinută poate să fie accesată şi copiată rapid (ceea ce duce la păstrarea informaţiilor), fapt ce are ca efect prezervarea informaţiei. De asemenea, în exercitarea acestei importante atribuţii a Arhivelor Naţionale ale României, tehnologia modernă va fi folosită cu mare succes, asigurându-se „microfilmarea digitală” a documentelor deţinute. Folosind tehnica modernă, se poate realiza transpunerea documentelor pe suport de tip digital, fapt ce duce la limitarea accesului fizic la documentele păstrate în depozitele arhivelor şi la eliminarea treptată a folosirii de mijloace de reproducere  inadecvate, de tipul copiatoarelor, a căror folosire îndelungată asupra unui document, poate să provoace distrugerea acestuia.
Nu în ultimul rând, problema folosirii calculatoarelor personale în instituţia Arhivelor, trebuie privită tocmai din punctul de vedere al facilitării accesului cetăţenilor la  informaţiile cuprinse în documentele păstrate în depozitele Arhivelor Naţionale ale României, în condiţiile promovării tot mai largi, de care se bucură la nivel mondial, legile privind liberul acces al cetăţenilor la informaţiile de interes public. Aşa cum se poate observa din legislaţia diverselor state Europene sau din alte părţi ale lumii, facilitarea accesului cetăţenilor proprii, la documentele deţinute de Arhivele Naţionale din ţările respective, este o preocupare de bază a acestor arhive, ţinând cont că instituţia Arhivelor este o instituţie de tip public, pusă în slujba cetăţenilor. Acest acces este facilitat în ziua de azi de folosirea tot mai largă a reţelelor de calculatoare de tip Internet, ceea ce oferă posibilitatea pentru utilizatori de a cunoaşte, inclusiv prin  intermediul arhivelor, a zestrei culturale a omenirii În plus, ţinând cont de faptul că este necesar ca unele documente să fie reproduse sub formă digitală, contribuind astfel la conservarea lor, este necesar ca să se realizeze cercetarea documentelor prin intermediul calculatoarelor personale, eliminând astfel sursele care duc la degradarea documentelor.

One Comment on “Arhiviștii gorjeni conectați la cerințele mileniului III (II)”

  1. Am fost coleg de clasa cu Smeu Grigore, Romeo Cosoroaba, fii fam LUPESCU, cu parintii dr.Beuran, Dr Grigut..etc.
    Sunt inca in viata, am stranepoti si sunt gasibil pe http://www.sfatultarii.ro
    Dl A.Bratu ma stie…si nu numai..
    V-as invita sa rescriem in timp trecut si viitor, istoria Gorjului, sa continuam ceace deja-deloc putin-s-a facut de talentatii nostri condeeri…
    Aristide Buzuloiu

Comments are closed.