Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Arhiviștii gorjeni conectați la cerințele mileniului III (I)

Arhiviștii gorjeni conectați la cerințele mileniului III (I)

Submitted by on 31 October 2012articol citit de 1,148 ori | No Comment

Celor care le datorăm păstrarea documentelor trecutului au și ei o zi anume, prilej pentru noi de a realiza un interviu cu Alexandru Bratu, directorul Serviciului Județean Gorj al Arhivelor Naționale.

Alexandru Bratu spune că arhivele gorjene sunt la granița dintre mileniul III î.Hr, momentul descoperirii hârtiei, și mileniul III, era calculatorului și Internetului

Alexandru Bratu spune că arhivele gorjene sunt la granița dintre mileniul III î.Hr, momentul descoperirii hârtiei, și mileniul III, era calculatorului și Internetului

De ce aniversăm pe 31 octombrie Ziua Arhivelor?

În contextul reformelor introduse în toate domeniile de activitate în epoca lui Alexandru Ioan Cuza, ce vizau unirea definitivă a celor două principate, Arhivele Statului de la Bucureşti şi Arhivele Statului de la Iaşi, care au evoluat distinct până în anul 1862, se unifică sub denumirea de Arhivele Statului, având la Bucureşti o direcţie generală, iar la Iaşi o sucursală. Unirea celor două arhive se va produce o dată cu intrarea în vigoare a unui nou Regulament de organizare, eveniment ce are loc la data de 31 octombrie 1862.

Care ar fi momentele  semnificative din istoria Arhivelor din România?

Apariţia instituţiei arhivelor în spaţiul românesc este legată de Regulamentele Organice. Acestea reuşesc să impună crearea, la 1 mai 1831 în Ţara Românească, şi la 1 ianuarie 1832, în Moldova, a Arhivelor Statului din cele două Principate de atunci. Apariţia celor două instituţii, a fost foarte benefică pentru păstrarea documentului scris, primele arhive a numeroase autorităţi administrative, judecătoreşti, de învăţământ, etc datând tocmai din anul 1831. Chiar dacă nu au fost transmise generaţiilor viitoare toate documentele instituţiilor din acea vreme, arhivele au reuşit să-şi facă datoria, permiţând păstrarea peste veacuri a documentelor create de instituţiile administrative, instanţe judecătoreşti, şcoli, etc.. Puse sub oblăduirea Departamentului Treburilor din Lăuntru, în Ţara Românească, şi a Departamentului Dreptăţii, în Moldova, arhivele de la Bucureşti şi Iaşi sunt organizate corespunzător, prin regulamente de organizare şi funcţionare, deşi lipsa fondurilor financiare corespunzătoare le împiedică să-şi îndeplinească în totalitate misiunea ce le-a fost încredinţată. Începând cu anul 1862, arhivele sunt subordonate Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, situaţie ce se va menţine până în anul 1951.
Momente semnificative în istoria instituţiei sunt Regulamentul pentru organizarea serviciilor Arhivelor Statului din 11 iulie 1872 şi Legea Arhivelor din 1925. Decretul nr. 17 din 27 ianuarie 1951 consfinţeşte trecerea Arhivelor Statului de la Ministerul Învăţământului Public la Ministerul Afacerilor Interne, organizarea acesteia  fiind stabilită prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 472 din 29 mai 1951. Conform acesteia, pe lângă celelalte activităţi specifice, care sunt inserate într-o măsură mai mare sau mai mică în întreaga legislaţie arhivistică anterioară, Arhivele Statului capătă şi atribuţii în ceea ce priveşte controlul asupra modului în care se face organizarea şi conservare documentelor de arhivă la creatori, elaborarea normelor şi instrucţiunilor specifice domeniului, concomitent cu o creştere considerabilă a atribuţiilor în privinţa valorificării documentelor arhivistice.
Următorul pas în privinţa legislaţiei arhivistice este reprezentat de Decretul 472 din 20 decembrie 1971 privind Fondul Arhivistic Naţional al Republicii Socialiste România. Plecând de la bogata experienţa acumulată în cei 140 de ani de existenţă ai instituţiei, decretul valorifică toată această tradiţie legislativă şi stabileşte celelalte instituţii care, alături de Direcţia Generală a Arhivelor Statului, îndeplinesc atribuţii speciale în privinţa documentelor ce alcătuiesc Fondul Arhivistic Naţional: Arhiva Naţională de Filme, pentru documentele cinematografice şi Comitetul de Stat al Radioteleviziunii Române, pentru documentele fonice si video şi filmele de televiziune.
Legea de organizare a Arhivelor Naţionale, nr. 16 din 2 aprilie 1996, oferă cadrul organizatoric pentru funcţionarea uneia dintre cele mai vechi instituţii de cultură din ţara noastră, stabilind prin intermediul celor 38 articole grupate în 7 capitole. Aşa cum se poate observa, ea este rodul unei lungi tradiţii arhivistice româneşti şi a unor acumulări treptate ce au avut ca rezultat apariţia ei în forma actuală. Prin intermediul actului legislativ amintit, sunt stabilite atribuţiile ce îi sunt specifice în îndeplinirea rolului de instituţie specializată în administrare, supravegherea şi protecţia specială a Fondului Arhivistic Naţional al României.

Dacă am vorbit de momentele importante din istoria arhivelor la nivel național, punctați-le și pe cele de la nivel județean.

Prima atestare a unei Arhive judeţene în Gorj este din anul 1873. Prin încheierea nr. 430 din 8/20 februarie, Comitetului Permanent al Districtului Gorjiul hotărăşte înfiinţarea instituţiei arhivelor, ce avea rolul de a prelua de la instituţiile judeţene toate documentele create de acestea, începând cu anii cei mai vechi ai dosarelor aflate în arhivă, şi până la anul pe care acestea îl considerau ca fiind ultim pentru a nu le perturba activitatea. Tot prin aceeaşi încheiere, urma să se atribuie şi un spaţiu corespunzător de păstrare şi conservare a documentelor. În data de 13 februarie „… localul propriu pentru aşezarea arhivelor judeţene este deja pregătit …” fiind aşteptate arhivele diverselor instituţii din judeţ. Primul „Arhivar General a judeţului” a fost  Constantin Modrescu, fost arhivar la Tribunalul Gorj.
În condiţiile dispariţiei documentelor aparţinând fondului arhivistic „Prefectura Judeţului Gorj”, nu cunoaştem prea multe despre această primă instituţie a arhivelor gorjene. Ceea ce cunoaştem, este faptul că în anul 1885 aceasta încă funcţiona, în acest an arhivarul general D. Marinescu preia documentele protoieriilor desfiinţate din judeţul Gorj. Inventarele depuse cu această ocazie la Arhiva Generală a Judeţului Gorj cuprind 1682 documente din perioada 1831-1869 aparţinând protoieriilor existente în judeţ până în anul 1870.
În urma aplicării H.C.M. 472 din 29 mai 1951 şi a Decizie M.A.I. 278 din 5 iulie 1951, se înfiinţează Secţiunea Regională a Arhivelor Statului Gorj. Aceasta  a avut rolul de stopa distrugerea necontrolată a documentelor şi de asigura conservarea în condiţii optime a arhivelor preluate în depozitele proprii. Având în vedere întinderea Regiunii Gorj (cuprindea fostele judeţe Gorj şi Mehedinţi), Decizia M.A.I. 313 din 16 iulie 1951, stabilea înfiinţarea şi a unui depozit de arhivă la Turnu Severin, însă, datorită lipsei de spaţiu, acest lucru nu se va realiza până în toamna anului 1953. La conducerea proaspetei Secţiuni Regionale a Arhivelor Statului Gorj, a fost numită Maria Petrescu, venită de la Serviciul Regional al Arhivelor Statului Dolj, instituţia funcţionând, în primul an de activitate, cu doar 2 absolvenţi de studii superioare, cărora li se mai adaugă 2 angajaţi.
În 1952, în condiţiile în care are loc reducerea numărului de regiuni, regiunile Dolj şi Gorj sunt contopite într-una singură, Regiunea Craiova. Ca urmare, Secţiunea Regională a Arhivelor Statului Gorj dispare, locul său fiind luat de Filiala Tg-Jiu a Serviciului Regional Craiova al Arhivelor Statului, care avea ca rază de competenţă doar raioanele Târgu Jiu, Novaci şi Gilort.
Ca urmare a reînfiinţării judeţului Gorj în anul 1968, pe 1 aprilie 1969 raza de competenţă a Filialei Arhivelor Statului Judeţul Gorj, extinzându-se, după cum apare şi în titulatură, la nivelul întregului judeţ. Sub această denumire instituţia va funcţiona până la 9 aprilie 1996, când în urma apariţiei Legii 16/1996, a Arhivelor Naţionale, se va numi Direcţia Judeţeană Gorj a Arhivelor Naţionale. Începând cu anul 2009, deşi are aceleaşi atribuţii şi aceeaşi arie de competenţă, denumirea se schimbă în cea de Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale.(Va urma)

Comments are closed.