Ca în fiecare an de 31 octombrie, suntem oaspeţii celei mai importante instituţii de păstrare a documentelor din judeţul Gorj. Interviul cu profesorul Alexandru Bratu se înfiripă de la sine, mai ales că vorbim de o instituţie care este foarte prezentă în viaţa gorjenilor mai mult pe tărâm social şi economic, aşa că partea de cercetare vine doar ca o completare a celeilalte activităţi. Ne bucurăm să subliniem faptul că de mulţi ani Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale se află într-un parteneriat cu Săptămânalul VERTICAL pentru a valorifica măcar o parte din contribuţia ştiinţifică a truditorilor arhivelor. Iată câteva fragmente dintr-un interviu care îl puteţi citi în întregime pe site-ul săptămânalului nostru.
REPORTER:Domnule director, de ce este aniversată ziua Arhivelor Naţionale la data de 31 octombrie?
ALEXANDRU BRATU: Deşi au fost înfiinţate ca urmare a aplicării Regulamentului Organic, la data de 1 iulie 1831 în Ţara Românească şi 1 ianuarie 1832 în Moldova, arhivele româneşti, ca şi alte instituţii ale epocii moderne, au beneficiat de domnia reformatoare a lui Alexandru Ioan Cuza. Prin emiterea Regulament de organizare a Arhivelor Statului, cele două Arhive, de la Bucureşti şi Iaşi, au fost unite la 31 octombrie 1862 sub denumirea de Direcţia Generală a Arhivelor Statului.
R: De ce sunt importante arhivele?
A.B.: Cred că pentru a afla răspunsul la această întrebare este bine să apelăm la unul dintre primii directori ai Arhivelor Statului din Moldova, Vasile Alecsandri , care, referindu-se la importanţa arhivelor, punea accentul pe păstrarea „tuturor actelor publice, atât administrative cât şi judecătoreşti şi politice, carele slujăsc de temei legiuirilor şi istoriei ţării”.
R: Ce ne puteţi spune despre trecutul arhivelor Gorjului?
A.B.:Ca entitate de sine stătătoare, specializată în păstrarea şi conservarea mărturiilor documentare ale instituţiilor care au funcţionat pe raza judeţului Gorj, putem distinge două etape. Într-o primă etapă, care începe pe data de 8/20 februarie 1873, printr-o încheiere a Comitetului Permanent al Districtului Gorjiu, se înfiinţează Arhiva Generală a Gorjului, ce avea rolul de a prelua de la instituţiile judeţene toate documentele create de acestea, începând cu anii cei mai vechi ai dosarelor aflate în arhivă, şi până la anul pe care acestea îl considerau ca fiind ultim pentru a nu le perturba activitatea. Totodată, aceasta trebuia să preia de la Bucureşti documentele autorităţilor judeţene care, în conformitate cu Regulamentul Organic, fuseseră depuse la Arhiva Statului. Arhiva Generală a Gorjului a funcţionat cel puţin până în preajma Primului Război Mondial, ultimul an când am reuşit să identificăm funcţia de Arhivar General al judeţului fiind 1907. Din păcate, în condiţii încă neelucidate până în acest moment, documentele păstrate în această primă arhivă au dispărut. O a doua etapă în funcţionarea instituţiei arhivelor judeţene este începând cu anul 1951 şi până în prezent. Înfiinţată prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 472 din 29 mai 1951 şi Decizia nr. 278 din 5 iunie 1951 a Ministerului Afacerilor Interne, Secţiunea Regională Gorj a Arhivelor Statului, cu sediul în Târgu Jiu, avea ca rază de competenţă Regiunea Gorj, formată din fostele judeţe Gorj şi Mehedinţi. În anul 1952, în condiţiile în care are loc reducerea numărului de regiuni, regiunile Dolj şi Gorj sunt contopite într-una singură, Regiunea Craiova. Ca urmare, Secţiunea Regională a Arhivelor Statului Gorj dispare, locul său fiind luat de Filiala Tg-Jiu a Serviciului Regional Craiova al Arhivelor Statului, care avea ca rază de competenţă doar raioanele Târgu Jiu, Novaci şi Gilort.
Ca urmare a reînfiinţării judeţului Gorj în anul 1968, pe 1 aprilie 1969 raza de competenţă a Filialei Arhivelor Statului Judeţul Gorj s-a extins la nivelul întregului judeţ.(Va urma)
