Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » ARHIVE Monografia comunei Lelești realizată în anul 1956

ARHIVE Monografia comunei Lelești realizată în anul 1956

Submitted by on 2 December 2017articol citit de 322 ori | No Comment

În fondul arhivistic ,,Sfatul Poplar al Raionului Târgu-Jiu”, deținut de către Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale se regăsește un dosar care cuprinde monografiile circumscripțiilor sanitare rurale întocmite pe anul 1956 printre care și Monografia comunei Lelești Circumscripția Lelești, întocmită de către medicul circumscripției Lelești, semnătură indescifrabilă.

Monografia începe cu prezenatarea așezării geografice și un scurt istoric al comunei Lelești care este alcătuită din satele Lelești, Ursăței, Frătești și Rasovița, aceasta situându-se în partea de nord a Raionului Târgu-Jiu, la est învecinându-se cu comuna Stănești, la sud cu comuna Bârsești iar spre vest și nord cu comuna Dobrița.
Autorul prezintă și o explicație referitoare la originea denumirilor de Lelești și Frătești ,, se zice că ar veni de la o soră și un frate; sora avându-și așezată gospodăria unde este astăzi satul Lelești, iar fratele unde e satul Frătești. Când fratele mergea la soră zicea ,,mă duc la lelea (soră mai mare)” iar când fratele mergea la soră zicea ,,ma duc la frate-meu”. Urmașii ,,lelii” au dat naștere satului Lelești, iar ai fratelui satului Frătești. Povestea am auzit-o din gura tatălui meu care la rândul său a auzit-o din gura lui moș Vasile Popeangă- străbunul meu.“
Referitor la existența satului Lelești autorul notează că aceasta este ,,înainte de anul 1487”, iar cea a satului Frătești ,,înainte de 1579”, iar ca trimitere acesta face referire la ,,Istoricul Gorjului” de Alexandru Ștefulescu unde sunt surprinse referiri la existența acestuia : ,,Vlad Vodă Călugărul, prin hrisovul său din 27 noembrie 1487 – București- confirmă lui Ștefan, lui Ion și Neagul cu fiii lor, stăpânire peste 1/7 din Lelești și muntele Coarnele”, în hrisovul lui Radu-Vodă din 20 aprilie 1607- Târgoviște- se menționează Lelești, în 1787 se face hotârnicia comunei Lelești iar la 31 iulie 1798 Constantin Vodă Hangerii confirmă la Constantinopol lui Vlad Serai stăpânire peste vișinăriciul din Lelești”.
Privitor la satul Frătești, ,,în 23 iulie 1579 -Târgoviște- Mihnea Vodă confirmă lui Andrei și fii lor stăpânire peste o vie din Frătești și alte multe confirmări.”
Satul Ursăței. ,,Peste dealul împădurit la răsărit pe valea Șușiței este satul Ursăței. Se zice că și Ursățeii ar data din secolul al XVII lea când s-a început pentru prima oară exproprierea pădurii seculare, azi izlaz de vite, pentru care muncă au fost aduși specialiști răzeși și clăcașii – Drăgan și Talabă- nume rămase descendenților din Ursăței.”
Rasovița care a fost alipită comunei Lelești în anul 1950 e ,, un sătun mic situat pe stânga șoselei Târgu Jiu-Baia de Aramă care are două ulițe paralele cu casele înșiruite pe ambele părți în direcția nord-sud. Primele așezări situate pe malurile pârâului Rasovița ar fi din secolul al XV lea după cele scrise în ,,Istoricul Gorjului” de A. Ștefulescu. “
Administrația comunei. ,,Primăria ca local propriu datează din 1905. În arhiva primăriei s-au găsit registre de stare civilă începând cu anul 1834, registre care erau ținute de preoții respectivi. Primul primar în comună îl găsim semnat în acte în 1866”. Cât despre religie, ,,toată populația comunei este de confesiune creștină ortodoxă”.
Învățământul. ,,Până la 1864, copii locuitorilor din Lelești care năzuiau să prindă învățătură de carte urmau la școală în satul Stănești. În 1864, dascălul D. Popescu a înființat prin stăruința sa școală în comuna Lelești. Urmează apoi înființarea de școli primare la Frătești, Ursăței și Rasovița. “ Începând cu anul 1924 , la școala din Lelești se țineau șezători organizate de Căminul Cultural ,,Tudor Vladimirescu”, iar la școala din Frătești erau organizate de Căminul Cultural ,,Muncelul”.
Starea sanitară a comunei Lelești. ,,Pe lângă Căminele Culturale erau dulapuri cu medicamente de primă necesitate date gratuit oamenilor bolnavi. Consultații se dădeau de către Doctor Max Culcer titularul Circumscripției Sanitare Brădiceni, din care făcea parte și comuna Lelești. Mai dădeau consultații gratuite în timpul venirii lor în comună Doctor V. Voiculescu, în satul Frătești și mai târziu Doctor Eleonora Bardan în satul Lelești, fiu și fiică a acestei comune.
Sănătatea era supravegheată de Doctor Max Culcer, ajutat de N. Vapină oficiant sanitar. Dispensarul există în comună din 1946 prin stăruința actualului medic care a făcut demersurile necesare și a izbutit ca Leleștii să fie reședință de circumscripție.
Astăzi locuitorii comunei Lelești nu mai caută leacuri băbești, ci merg și consultă medicul, iar descântecele și făcăturile ,,au fost odată”. Nașterile au început să se rărească, sistemul cu un copil și cel mult doi s-a încetățenit dea-binelea. La aceasta îi impinge și starea materială și dorința mamelor de a fi cruțate. Mirosul greu ce exala din hainele murdare și umede, din încălțămintea murdară și peticită, din rosturile de mâncare, din găleata cu lături, din respirația a 5-10 membrii ai familiei, vicia aerul în așa măsură încât perichita sănătatea la care se adăuga uneori mâncarea insuficientă și neregulată a multor dintre ei.”
Locuitorii comunei Lelești și ocupația lor. ,,Ocupațiile acestora sunt: agricultura, pomicultura, viticultura, creșterea vitelor, etc, cei mai mulți fiind lemnari, dulgheri, zidari, ferari, potcovari, negustori ambulanți și clandestini, etc. Locuitorii harnici și pașnici se ajutau reciproc la muncă și deși săraci, dădeau sprijin instituțiilor publice și respectau autoritățile.
Locuitorii au case bine, iar în ultimul timp se construiesc case ca la oraș, încât dacă se continuă astfel se va schimba în scurt timp totalmente fața comunei Lelești. Acum 50 de ani casele aveau o singură cameră iar fereastra mică era bătută în cuie. Casele nou construite sunt din zid cu camera mari și spațioase, care au ferestre mari și cu putință de deschidere largă, precum și bucătării izolate. Iată o tendință pronunțată spre mai bine. Școala, biserica și manifestările culturale au început să schimbe acest aspect dezastruos al trecutului și-l continuă astăzi muncitorii sanitari ajutați de populația însăși.
În comună nu există cârciumă, nicio crimă nu s-a săvârșit, iar bătăi, scandaluri, sunt rare și fără însemnătate. Procesele sunt mai mult de natură civilă, în general locuitorii comunei Lelești sunt apreciați de cei din comunele vecine ca fiind harnici, cinstiți și de omenie.”
Alimenția a cunoscut și aceasta o îmbunătățire în ultimul timp ,,fiecare familie are în gospodărie pe lângă porcul ce-l îngrașe pentru grăsimea și carnea necesară unui an, vacă cu lapte, oi, capre și păseri de curte: găini, găște, rațe, etc. Gospodinele în marea majoritate se pricep să gătească mâncare bună, să facă pâine, conserve, etc.”
Populația și locuințele. ,,În cele patru sate ale comunei Lelești sunt 2493 locuitori care se adăpostesc în 687 locuințe. Majoritatea sunt construite din bârne de lemn iar restul din cărămidă arsă. Majoritatea, adică 60% au câte două camere de locuit, 34% trei camere, 4% au câte 4-5 camere și 2% o cameră. Sunt acoperite 65% cu țiglă, 32% sită și 3% tablă de fier. Sunt salubre, cu fața spre M.Z și R.”
Profesiunile predominante. ,,Pentru bărbați: agricultura, pomicultura, viticultura și creșterea vitelor, la aceste munci femeia merge alături de bărbat, îndeplinind și ceea ce-i revine pe seama ei adică îngrijirea și creșterea copiilor, îngrijirea gospodăriei și grădinii de zarzavat, etc. Copii cum ajung la vârsta de 5 ani, li se dă în pază vitele la pășune.”
Solul. Apele. ,, După felul cum este cultivat pământul cuprins în hotarele comunei Lelești se distribuie astfel : Suprafața totală 1783,88 ha : grâu 60.00 ha, secară 80.00 ha, porumb 583.00 ha, cartofi 34.00 ha, ovăz 3,00 ha, legume 4.50 ha, cânepă 4.00 ha, trifoi nou 2.00 ha, trifoi vechi 3.00 ha, suprafață pruni 81.33 ha, suprafață vie 52.44 ha, suprafață pășune 285.00 ha, suprafață fânețe 292.00 ha, lot zootehnic 14.06 ha, izlaz 326.00 ha. Afară de proprietatea avută în hotarul comunei Lelești, mulți din locuitorii comunei au cumpărat pământ de muncă în lunca fertilă a Jiului.
Solul pe cuprinsul comunei Lelești e sărac, însă prin trudă vrednică de laudă nu rămâne nimic nefolosit. Puterea de producere este ajutată de îngrășaminte pe care locuitorii încă nu au ajuns să le folosească în mod rațional. Trasnportul se face cu : care, căruțe de Brașov, camioane, șarete, trăsuri. Se cultivă după cum am arătat porumb, secară, grâu, ovăz, cartof, varză, fânețe naturală, foarte puțin trifoi, lucernă, etc. Seceratul se face acum mecanic, în trecut se folosea ,,îmblăcia”, cum îi zic localnicii, care a dispărut precum și treeratul cu carii, boii. Nici 45% din locuitori nu produc porumbul necesar nevoilor.”
Alimentația cu apă. ,,În comuna Lelești sunt 67 fântâni publice și 399 particulare, cu o adâncime de 4-12 m, sistemul de scoatere al apei este fie cel cu roată sau găleți, fie cu cumpăna. Apa este apreciată de cetățeni ca bună. S-au luat măsuri ca toate fântânile să fie făcute corespunzătoare. Canalizare nu avem, iar iluminatul se face cu lămpi cu petrol.”
Monografia suprinde pe larg realitățile sociale ale acelor timpuri în comuna Lelești, realități care au marcat profund istoria acestei comune. Lucrarea are anexate și schițe ale satelor Lelești-Ursăței, Frătești și Rasovița, precum și tabele referitoare la : clasificarea populației pe sex, vârstă și stare civilă; mișcarea populației pe 10 ani; mortalitatea generală pe 10 ani; numărul cazurilor de boli transmisibile și cu extindere în mase pe 10 ani, precum și grafice referitoare la : mortalitatea infantilă la % de născuți vii 1946-1955, mortalitatea generală la % de locuitori 1946-1955, natalitatea la % de locuitori 1946-1955 și excedentul natural 1946-1955.

 

Bărbuceanu Bianca-Nicoleta

Leave a comment!

This is a Gravatar-enabled weblog. To get your own globally-recognized-avatar, please register at.