Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Arhitectura veche la Muzeul Curtişoara

Arhitectura veche la Muzeul Curtişoara

Submitted by on 7 April 2009articol citit de 4,340 ori | No Comment

Înfiinţat în anul 1975, Muzeul Arhitecturii Populare Curtişoara cuprinde un număr de 30 de obiective care surprind modul de viaţă al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit în jurul ansamblului format din Cula Cornoiu şi celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stăpânit.

Casele din Muzeu au fost strămutate din diferite zone ale Gorjului

Casele din Muzeu au fost strămutate din diferite zone ale Gorjului

Începuturile…
Potrivit arhitectului Andrei Pănoiu, iniţial a existat ideea amenajării unui muzeu în aer liber şi amplasării acestuia la Poiana Narciselor de la Preajba. Ulterior, în urma analizei profunde a situaţiei şi în contextul motivant al existenţei ansamblului de la Curtişoara format din culă, conac şi biserica cu hramul Sf. Ioan Botezătorul s-a hotărât realizarea acestui important demers pentru cultura gorjenească şi nu numai atât, în spaţiul în care se află şi în prezent. Astfel, datorită, în principal, eforturilor depuse de doamna Elena Udrişte, directorul de atunci al Muzeului Ştefulescu, s-a inaugurat în august 1975 Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtişoara. Extins pe o suprafaţă de peste 10 ha, beneficiind de cea mai fericită amplasare, muzeul s-a îmbogăţit permanent, cuprinzând peste 30 de obiective.
În afara monumentelor existente deja, pe care le-am menţionat anterior, toate celelalte sunt construcţii care, printr-o muncă asiduă, au fost identificate pe teren, studiate, dezasamblate, transportate şi refăcute, pentru a prinde viaţă în incinta muzeului, printr-o dispunere armonioasă executată în baza unui plan general, laborios, de amenajare peisagistică.

Arhetipurile unei filosofii de viaţă
Analiza monumentelor arhitecturale de la Curtişoara surprinde modul de viaţă în funcţie de condiţiile sociale, economice şi chiar politice existente la un moment dat. Acestea sunt evidenţiate de natura materialului de construcţie, de tehnicile utilizate, de dimensiunea monumentelor şi specificul sau destinaţia acestora ( de locuire permanentă ori sezonieră, instalaţii tehnice sau legate de ocupaţii).

Măiestrie
Nu poate scăpa atenţiei noastre priceperea meşterului popular care a ştiut să îmbine într-o formă desăvârşită utilul cu plăcutul, prin decenţa proporţiilor, prin varietatea ornamenticii de bun gust, uneori de inspiraţie mitico-religioasă (soarele, şarpele, păunul ş. a.) prin modalitatea de utilizare a materialului de construcţie, în speţă lemnul, care induce de la sine respectul faţă de natură. Toate acestea sunt numai câteva dintre elementele definitorii ale unei filosofii de viaţă obţinută în urma unei experienţe acumulate din cele mai vechi timpuri şi care în prezent, din păcate, pare desuetă.

Comments are closed.