Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Arheologii gorjeni pe meleagurile Bucovinei

Arheologii gorjeni pe meleagurile Bucovinei

Submitted by on 2 June 2010articol citit de 1,922 ori | No Comment

Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în colaborare cu Muzeul de Istorie Suceava au organizat în perioada 27-30 mai 2010 Sesiunea Naţională de Rapoarte Arheologice, Ediţia a XLIV-a pe meleagurile Bucovinei. La această Sesiune Naţională de Rapoarte Arheologice de la Suceava au participat arheologi din ţară şi străinătate.

Arheologii de la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” au prezentat rapoarte ale descoperirilor din situl de la Seaca Logreşti (perioada bronzului timpuriu), Ceplea – Plopşoru (perioada bronzului mijlociu), de la Bumbeşti Jiu punctul „Gară” (epoca romană), cercetările arheologice de la Biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” de la Stejari şi cercetările arheologice preventive de la Biserica „Sfânta Treime” a mânăstirii Strâmba Jiu.

Descoperiri în Gorj
În comunicarea ştiinţifică „Aşezarea din epoca bronzului de la Seaca Logreşti” au fost prezentate cercetările arheologice desfăşurate în perioada 7-24 octombrie 2009 în situl „Capul Dealului”. Aşezarea din bronzul timpuriu este o descoperire inedită şi aparţine culturii Glina faza a III-a. În sit a fost găsită ceramică de uz comun ce aparţinea vaselor de provizii, castroanelor şi oalelor de mărimi diferite. Aceste fragmente ceramice aveau ca ornamente brâuri alveolate sau crestate dispuse sub marginea buzelor vaselor. Asemănări cu descoperirile de la Seaca-Logreşti întâlnim la Runcuri (jud. Vâlcea), Băleşti (jud. Gorj), Oreviţa Mare (jud. Mehedinţi). În altă locuinţă au fost descoperite trei fusaiole cu urme de arsură secundară.
Ornamentul sub forma găurilor – buton realizate prin presarea peretelui din interior spre exterior găsite pe o parte din fragmentele ceramice le mai întâlnim la Buneşti – Gătejeşti (jud. Vâlcea), Bucureşti – Ciurelu etc.
Pe baza asemănărilor stabilite între materialele arheologice descoperite la Seaca Logreşti şi ceea ce se întâlneşte în arealul culturii Glina considerăm că aşezarea de pe terasa pârâului Seaca din punctul „Capul Dealului” jud. Gorj aparţine culturii Glina faza a III-a.
La aceeaşi Sesiune Naţională de Rapoarte arheologice a fost prezentat situl arheologic de la Ceplea-Plopşoru care se încadrează cronologic în perioada bronzului mijlociu (Cultura Verbicioara, faza a III-a). Scopul cercetărilor arheologice a constat în delimitarea sitului şi descoperirea de noi vestigii. În S I /2009 au fost descoperite fragmente de vase tronconice şi bitronconice din pastă grosieră sau semigrosieră de culoare cenuşie şi cărămizie. În aceeaşi secţiune au  fost găsite toarte de căniţe mici, fragmente de castroane cu buza dreaptă sau lobată din pastă semifină, cenuşie sau cărămizie, cu urme de arsură secundară. În acelaşi complex arheologic s-au găsit fragmente de pereţi de vase de tip borcan din pastă grosieră cu buza dreaptă şi marginea rotundă, iar sub aceasta brâuri organice sau aplicate sub formă de şnur sau alveole.
În caseta Cas I/2009 au fost descoperite fragmente de vase borcan (de provizii) de culoare cărămizie sau cenuşie cu brâuri alveolate pe pântec, fragmente ceramice de la un vas de tip „tigaie” din pastă cenuşie semifină pe care l-am întâlnit în anii anteriori în aşezarea de epoca bronzului de la Vierşani – Jupâneşti. În aceeaşi casetă au fost descoperite bucăţi de lipitură roşie (chirpic) cu urme de nuiele de la o locuinţă şi un fragment de capac de formă patrulateră din pastă semigrosieră de culoare cenuşie. În caseta Cas II/2009 au fost găsite fragmente ceramice de vase tronconice, o măciucă fragmentară din piatră şlefuită de culoare cenuşie cu o bordură în partea superioară, care are un diametru de 5,9 cm (ruptă din antichitate).
Cercetările arheologice de la Ceplea – Plopşoru au reliefat existenţa unei aşezări specifice bronzului mijlociu care se încadrează cronologic culturii Verbicioara faza a III-a.
La aceeaşi sesiune de rapoarte arheologice anuale de la Suceava au fost prezentate rezultatele cercetărilor arheologice de epocă romană de la Bumbeşti – Jiu din campania 2009. Tot la aceeaşi sesiune naţională au fost comunicate rezultatele cercetărilor arheologice preventive de la Biserica cu hramul „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena” din satul Stejari, com. Stejari şi raportul arheologic ce se referă la mânăstirea Strâmba cu Biserica ce poartă hramul Sfintei Treimi” din satul cu acelaşi nume, oraşul Turceni. Monumentul istoric de la Strâmba Jiu a fost ridicat de logofătul Stoichiţă Răioşanu în anul 1603, pe ruinele unui vechi schit atestat documentar în anul 1525 ce era metoh al mânăstirii Govora.

Comments are closed.