Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Arethia Tătărescu în memoria conjudeţenilor

Arethia Tătărescu în memoria conjudeţenilor

Submitted by on 20 October 2010articol citit de 3,671 ori | No Comment

Arethia Tătărescu reprezintă una dintre cele mai importante figuri din istoria Gorjului. În semn de preţuire pentru activitatea depusă în vederea punerii în valoare a tezaurului gorjenesc, aceasta  a fost aleasă preşedinţă a Ligii Naţionale a Femeilor Române – Secţia Gorj. În această funcţie a dus o muncă asiduă pentru dezvoltarea culturală şi socială a oraşului Tg‑Jiu şi a judeţului Gorj.

Arethia Tătărescu (în mijloc pe rândul de sus) a reuşit să-l convingă pe marele Brâncuşi să dăruiască gorjenilor celebrul Ansamblu de la Târgu Jiu

Fiica unui mare proprietar de terenuri agricole, Arethia a văzut lumina zilei la 16 septembrie 1889 în Bucureşti. Soarta nu a fost blândă, astfel că la o vârstă când copiii au nevoie de afecţiunea ambilor părinţi, tatăl său, Gheorghe Piteşteanu, a trecut în lumea celor drepţi.
Însoţită de bunică, micuţa Arethia împreună cu cei doi fraţi, Gheorghe şi Alexandru, pleacă în Belgia unde studiază pictura şi pianul.
Revine în ţară în anul 1916, an în care îl cunoaşte pe tânărul sublocotenent Tătărescu Gheorghe, care provenea dintr‑o familie de moşneni înstăriţi din localitatea Vlăduleni, judeţul Gorj. În acelaşi an cei doi îşi unesc destinele la Craiova.
În scurt timp, războiul a determinat plecarea soţului pe front, iar după ce o parte însemnată a teritoriului ţării a fost ocupată, Arethia Tătărescu îşi urmează soţul în Moldova, anul 1919 găsindu‑i în Botoşani unde acesta deţinea funcţia de aghiotant al comandantului Şcolii de ofiţeri de infanterie. După terminarea războiului, cei doi revin în Bucureşti.

Familia Tătărescu şi Gorjul
În urma unei călătorii efectuată în Gorj, soţii Gheorghe şi Arethia Tătărescu au cumpărat un teren situat în localitatea Poiana de lângă Rovinari, unde vor construi un conac. De acum Arethia intră în contact cu tradiţiile de pe aceste meleaguri şi demarează o vastă operaţiune de popularizarea acestora.
În semn de preţuire pentru activitatea depusă în vederea punerii în valoare a tezaurului gorjenesc, Arethia Tătărescu a fost aleasă preşedinţă a Ligii Naţionale a Femeilor Române – Secţia Gorj (în unele documente apare sub denumirea de Liga Naţională a Femeilor Gorjene sau Liga Naţională a Femeilor Române din Gorj), Ligă înfiinţată în anul 1921 ca o filială a Ligii Femeilor Române din România. În această funcţie a dus o muncă asiduă pentru dezvoltarea culturală şi socială a oraşului Tg‑Jiu şi a judeţului Gorj.
Astfel, a contribuit la cercetarea şi descoperirea unor importante rămăşiţe străvechi în castrul de la Bumbeşti‑Jiu şi în ruinele din localitatea Teleşti. Tot prin grija sa a fost înfiinţată la Rovinari o şcoală de gospodărie.
Liga condusă de Arethia Tătărescu a avut şi un înalt cult al eroilor neamului, fapt explicat prin contribuţia la restaurarea casei în care s‑a născut Tudor Vladimirescu, a celei de la Vădeni în care s‑a născut Ecaterina Teodoroiu, dar şi la ridicarea mausoleului închinat Eroinei de la Jiu.
În anii ’40, Arethia Tătărescu a fost şi preşedintă la Societatea Ortodoxă a Femeilor Române şi la Societatea Naţională „Crucea Roşie” – Filiala Gorj.
Grija faţă de biserică s‑a dovedit prin aceea că Liga a avut un rol important la refacerea acoperişului şi intrării principale de la Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din Tg‑Jiu. Biserica a fost sfinţită în ziua de 7 noiembrie 1937, zi în care Gheorghe Tătărescu, primul ministru de atunci, împreună cu soţia sa, au pus temelia Manufacturii de tutun din Tg‑Jiu.
În anul 1925, Comitetul Ligii Naţionale a Femeilor Române a hotărât construirea unei clădiri în stil naţional în care să funcţioneze Muzeul “Alexandru Ştefulescu”, iar ca loc pentru amplasare s‑a ales „partea din sud din Parcul Oraşului Tg‑Jiu în apropierea podeţului care traversa canalul”.

Povestea Ansamblului brâncuşian

Arhivele gorjene deţin documentul prin care Arethia Tătărescu lasa Gorjului o stapanire inestimabila

Arhivele gorjene deţin documentul prin care Arethia Tătărescu lasa Gorjului o stapanire inestimabila

Din dorinţa de preamărire a eroilor de pe aceste meleaguri care s‑au jertfit în războiul de întregire, în anul 1937 Liga Naţională a Femeilor Gorjene condusă de Arethia Tătărescu a hotărât să dăruiască oraşului Tg‑Jiu o coloană şi un portal de piatră, opere ale sculptorului Constantin Brâncuşi care „în chipul acesta aduce un pios de recunoştiinţă judeţului său natal”.
În acelaşi an, Liga a pus la dispoziţie suma de 750.000 lei pentru plata exproprierilor în vederea construirii unei străzi ce se va numi Calea Eroilor, „cale care va porni din preajma Jiului trecând prin grădina publică, pentru a merge până la actualele cazărmi. …La începutul acestei căi se va aşeza portalul sus numit, iar pe promotoriul ei de lângă cazărmi, se va ridica coloana recunoştiinţei”.
Din acelaşi document, înregistrat sub nr. 6330 din 20 octombrie 1937, rezultă că valoarea facturilor pentru plata lucrărilor de definitivare a construcţiei Bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi pentru plata exproprierilor în vederea realizării Căii Eroilor s‑a ridicat la suma de 2.200.000 lei.
Într‑un alt document, înregistrat sub nr. 7501 din 27 octombrie 1938, întocmit cu ocazia festivităţilor organizate cu prilejul predării monumentelor închinate eroilor către Primăria Oraşului Tg‑Jiu, se arată că valoarea acestora se ridică la suma totală de 2.436.275 lei, din care:
– Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” închinată eroilor – 666.462 lei
– Exproprierea pentru deschiderea Căii Eroilor – 746.000 lei
– Portalul de piatră din grădina publică a oraşului – 683.198 lei
– Coloana în amintirea eroilor morţi în războiul de întregirea neamului – 340.615 lei
Cele două documente au fost înregistrate la Primăria Oraşului Tg‑Jiu şi poartă sermnătura Arethiei Tătărescu.
Din dragoste pentru lo­cuitorii din Gorj şi nu numai, Arethia Tătărescu, împreună cu premierul Gheorghe Tătărescu, s‑a ocupat şi de construirea unui sanatoriu de boli pulmonare la Suseni – Dobriţa a cărui piatră fundamentală a fost pusă în ziua de 02 august 1936, dată la care au fost inaugurate câteva pavilioane ale Spitalului din Tg‑Jiu condus de doctorul Nicolae Hasnaş.
Cu siguranţă meritele Arethiei Tătărescu decedată în anul 1968, denumită şi „Marea Doamnă a Gorjului”, nu se limitează la cele de mai sus.
Pentru contribuţia sa pe tărâm social, cultural şi umanitar, Arethiei Tătărescu i s‑a conferit diploma de Cetăţean de Onoare al Oraşului Tg‑Jiu, eveniment ce a avut loc în Amfiteatrul Liceului Tudor Vladimirescu din Tg‑Jiu pe data de 13 septembrie 1936, iar în zilele noastre părculeţul situat în imediata apropiere a Muzeului Judeţean Gorj îi poartă numele.
Ion Ungureanu

Comments are closed.