ANIVERSARE 9 Mai 1877-Proclamarea Independenței de Stat

Loading

 

La 9/21 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu a declarat ca răspuns la o interpelare parlamentară: ”În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”. A urmat un război cu multe victime, confruntare care ne-a adus independența.

 

Dacă în Primul Război Mondial cel mai important lider politic român s-a dovedit Ionel I.C. Brătianu, în Războiul de Independență din 1877-1878 rolul major a fost jucat de premierul I.C. Brătianu, tatăl său. Liderul liberal a ajuns prim-ministru în iulie 1876 și a avut un mandat nu doar lung, ci și plin de realizări. I.C. Brătianu s-a întâlnit la sfârșitul lunii august 1876 cu împăratul Francis Iosif, aflat în vizită la Sibiu. Luna următoare, primul-ministru român însoțit de ministrul de Război și o delegație militară s-au întâlnit la Livadia(în Crimeea) cu țarul Alexandru al II-lea și cu cancelarul Gorceakov.

Eroii României

Așa cum s-a întâmplat în toată istoria noastră, românii nu au obținut nimic fără jertfă. Războiul a început brusc pentru români, pătrunderea trupelor țariste pe teritoriul României fără ripostă din partea românilor, în baza Convenției Militare cu Rusia, ne-a atras riposta otomană prin bombardarea orașelor de la Dunăre: Calafat, Bechet, Oltenița și Călărași(26 aprilie/8 mai). La 9 mai 1877, Camera Deputaților și Senatul au adoptat declarația de independență, ratificată de Carol I în ziua următoare.

Rușii nu și-au dorit participarea armatei române în războiul ruso-otoman dintr-o pricină foarte clară, deși Imperiul de la Răsărit ne garantase ”a menține și a apăra integritatea actuală a României”, obiectivul era sudul Basarabiei, regiune ce revenise României în 1856. Lucrurile pe frontul balcanic au ajutat însă pe români să devină extrem de necesari pentru salvarea frontului rusesc. Marele duce Nicolae,  fratele țarului, a adresat o telegramă domnitorului român unde se spunea: ”Turcii, adunând cele mai mari mase la Plevna, ne zdrobesc. Rog a face fuziune, demonstrație și, dacă se poate, trecerea Dunării pe care tu dorești să o faci, între Jiu și Corabia. Această demonstrație este indispensabilă pentru a facilita mișcările mele”. În câteva săptămâni, 120 000  de soldați, dintre care 58 700 în trupele operative, erau gata de ce urma în Balcani.

Armata română a trecut Dunărea pe un pod improvizat lângă Corabia la 1 septembrie 1877. Erau 38 000 de soldați români(42 de batalioane, 32 de escadroane și 18 baterii) care vor da prima bătălie la 11 septembrie 1877(30 august stil vechi, ziua de naștere a țarului). Doar pentru Grivița, românii au plătit cu peste 2500 de soldați morți și răniți. Eroismul românilor de la Grivița, Rahova, Plevna, Vidin a grăbit decisiv victoria rusă dar la tratatele de pace, ca de atâtea ori în istorie, românii nnu au primit recunoașterea totală  a luptei lor. Reținem totuși remarca istoricului militar A. J. P. Taylor despre Plevna: ”este una dintre puținele bătălii care au schimbat cursul istoriei” iar în cele 5 luni de bătălie românii au jucat un rol important.

În amintirea tuturor eroilor din războaiele românilor, să ne amintim de cele spuse de Mihai Eminescu: „ O lacrimă şi o cunună de stejar nu sunt însă destul pentru acest mormânt. Să nu plângem şi să nu împletim cununa dacă nu ne aducem aminte că avem mari şi grele datorii către cei căzuţi în luptă”