Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Special » Angajați ai Muzeului Județean Gorj, sub tirul acuzațiilor

Angajați ai Muzeului Județean Gorj, sub tirul acuzațiilor

Submitted by on 5 September 2013articol citit de 1,436 ori | No Comment

După ce Dumitru Hortopan, directorul Muzeului Județean Gorj, a fost acuzat de mai multe fapte, mai precis angajări preferențiale, construcție ilegală și la suprapreț în arie protejată și abuz în serviciu în cazul unor cercetări arheologice preventive, colegii săi care sunt „agățați” la rândul lor cu diverse acuzații s-au hotărât să rupă tăcerea. Aceștia au depus la redacția VERTICAL un memoriu, în care arată că informațiile care circulă în diferite medii sunt false, ba chiar denigratoare.

Muzeul Județean Gorj, răscolit de reclamații

Muzeul Județean Gorj, răscolit de reclamații

Numele directorului Muzeului Județean Gorj, Dumitru Hortopan, apare din ce în ce mai des prin lucrări penale și în presă, în urma unor reclamații ce vin după ce fostul director Vasile Marinoiu s-a pensionat. Acesta spune, însă, că nu are nici o vină, nu a fost chemat la cercetări și că așteaptă cu nerăbdare ca să fie chemat, pentru că are probe indubitabile care dovedesc faptul că acuzațiile care i se aduc sunt nefondate.
Între timp, doi subalterni ai lui Hortopan care au fost lezați prin informațiile apărute pe piață, se revoltă și, deși spun că e clar că cel vizat este directorul, vor să-și spele onoarea. Felicia Bantea, muzeograf la Peștera Polovragi e supărată de acuzațiile că ar băga în buzunar din încasările de la peșteră și că s-ar fi construit pentru ea un chioșc fără autorizație cu 8000 de lei: „(…) încasările din taxe de vizitare au crescut brusc de câteva ori până la de 10 ori mai mult faţă de perioada vechii conduceri a instituţiei, documente verificabile în contabilitatea muzeului. Deşi ştiu exact cine este implicat în acest „război“, pentru că îi cunosc de zeci de ani, eu nu fac parte din niciuna dintre tabere, ceea ce cred că deranjează…În acelaşi context, pentru monitorizarea coloniei de lilieci, singura formă de viaţă din cadrul habitatului, protejată de lege, a fost necesar un punct de monitorizare (…)”. În legătură cu acuzațiile ce privesc chioșcul din Peștera Polovragi, directorul Hortopan spune că nimic nu este adevărat: „Chioșcul de la Peștera Polovragi a costat maxim 300 de lei, pentru că a fost construit în regie proprie cu angajații muzeului, nu am angajat nici o firmă și nu am plătit nici un leu, practic, pentru manoperă, pentru că angajații au lucrat în timpul programului. Ne-au costat doar materialele, adică 200 de puncte de scândură de brad, 8 kg de cuie, o broască de ușă și două cutii de lac. Au mai fost și două panouri de pal, dar acestea au fost refolosite, fiind dezafectate din vechea expoziție a muzeului. Cât despre avize și autorizații, acestea nu erau necesare, fiind vorba despre o construcție mobilă, fără fundație, cu caracter temporar și provizoiu.”

Directorul și finii lui

La rândul ei, Daniela Pătrașcu, muzeograf angajat cu convenție civilă pe perioadă determinată, este supărată că numele său este târât în tirul îndrepatat împotriva directorului. Aceasta spune că singura sa „vină” poate fi aceea că a fost de acord să se căsătorească anul trecut cu colegul de la muzeu Valentin Pătrașcu și, împreună, au decis să-l pună naș pe directorul Hortopan. Iar acesta din urmă este acuzat că și-a favorizat fina, angajând-o, deși nu se justifică acest lucru pentru că oricum la muzeu nu e activitate: „(…) la data de 1 ianuarie 2012, când am fost angajată pentru prima dată cu un contract de muncă pe perioadă determinată, dat fiind faptul că una dintre colegele mele, Firescu Elena, se afla în concediu de creştere şi îngrijire a copilului, nu eram căsătorită, motiv pentru care numele meu de familie era MANEA. Pe de altă parte, nu îl cunoşteam personal pe domnul Dumitru Hortopan şi nici pe soţul meu, Pătraşcu Dumitru-Valentin.” De asemenea, muzeografa își prezintă în memoriu rezultatele la examenele din facultate, foarte bune, de altfel, dar și lucrările de cercetare realizate împreună cu soțul și publicate din banii personali, după care conchide: „activitatea desfăşurată de către mine în cadrul Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Judeţean Gorj Alexandru Ştefulescu din Târgu-Jiu nu se reduce doar la completarea fişelor analitice de evidenţă a obiectelor de patrimoniu din colecţiile muzeului, ci este una mult mai elaborată, necesitând muncă asiduă şi cercetare în bibilioteci şi arhive, toate acestea din salariul net de 529 de lei pe lună pe care îl încasez pe perioadă determinată de la Muzeul Judeţean Gorj Alexandru Ştefulescu din Târgu-Jiu.”
Despre necesitatea angajării cu convenție civilă de personal, directorul spune că era un lucru necesar: „avem deficit de personal, iar întocmirea fişelor analitice de evidenţă a obiectelor din muzeu, care depășesc numărul de 30.000 de piese, nu s-a făcut niciodată înainte să vin la conducerea muzeului, deși este obligatoriu ca acestea să existe, altfel obiectele nu sunt identificate și pot să dispară fără să avem dovada că au existat aici.”

Acuzații de plagiat

Un alt angajat al muzeului care se plânge că e târât într-un război murdar este Gheorghe Calotoiu, care este acuzat de plagiat. Acesta ripostează, spunând că nimic nu e adevărat: „Mai uşor este să stai şi să nu faci nimic şi să nu laşi în urmă nici articole ştiinţifice, nici cărţi. E mai bine să minţi şi să spui despre persoane că nu au făcut nimic şi au plagiat. Dar realitatea este alta! Atunci când luni de zile faci şantiere arheologice, desigur, ai şi rezultate.”
Pentru că în legătură cu acuzația de abuz în serviciu în cazul unor cercetări arheologice preventive adusă lu Dumitru Hortopan este nevoie de o documentare foarte elaborată, vom reveni cu acest caz într-un număr viitor al VERTICALULUI.

Comments are closed.