Amfora este o formă ceramică, ce se încadrează în categoria recipientelor de transport, constituind un excelent indicator economic şi cronologic.
Deşi constituie o prezenţă constantă în cadrul siturilor romane din mediul urban, rural şi militar al Daciei romane, starea lor extrem de fragmentară a pus probleme în alcătuirea unei tipologii mai clare. Câteva dintre piesele găsite în siturile arheologice din Gorj au fost reconstituite şi pot fii admirate în sălile Muzeului de Istorie „Alexandru Ştefulescu” din Târgu Jiu.
Pe teritoriul judeţului Gorj, amfore întregi sau fragmentare s-au scos la iveală cu ocazia cercetărilor arheologice în siturile de la Bumbeşti Jiu „Gară”, Bumbeşti Jiu „Vârtop”, Cătunele, Săcelu etc.
Amforele găsite în Gorj au corpul pântecos, ovaloid sau piriform, gât scurt şi îngust ori lung, torţi zvelte şi picior tubular.
Forma ceramică destinată, în special, transportului de produse pe spaţii mari, amfora trasează, pentru un anumit segment cronologic, direcţiile comerţului roman, constituind o dovadă a integrării Daciei în structurile economice ale Imperiului.
În ceea ce priveşte centrele de producţie ale acestor amfore, majoritatea îşi au sorgintea în estul Mediteranei, iar altele în zona Dalmaţiei şi sudul Dunării.
Din punct de vedere cronologic cele mai multe circulă în secolele II-III p. Chr.
Produsele transportate în aceste recipiente au fost uleiul, vinul, răşinile vegetale, peştele şi preparatele din peşte sau cerealele.
Produsele importate în amfore erau destinate persoanelor înstărite sau livrate administraţiei militare şi civile.
