Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Alexandru Ştefulescu şi primele cercetări istorice publicate despre municipiul Târgu Jiu

Alexandru Ştefulescu şi primele cercetări istorice publicate despre municipiul Târgu Jiu

Submitted by on 28 April 2009articol citit de 4,697 ori | One Comment
Imagine din Târgu Jiul anului 1900

Imagine din Târgu Jiul anului 1900

Oraşul Târgu-Jiu are o vechime de peste şase veacuri, sărbătorite deja festiv în anul 2006. Lui Alexandru Ştefulescu, istoricul fără egal al Gorjului, îi datorăm două lucrări fără de care istoria acestui oraş nu s-ar fi putut scrie. Cele două lucrări, „Istoria Târgu-Jiului” şi „Încercare asupra istoriei Târgu-Jiului”, au rămas repere pentru orice istoric de bună credinţă.
Istoria Târgu-Jiului, publicată în 1906 şi nici astăzi reeditată, şi-a început povestea în 1905 când Consiliul Local a alocat fonduri pentru activităţile de cercetare ale lui Ştefulescu, aşa cum o mai făcuse şi anterior. Istoricul Alexandru Ştefulescu solicita sprijinul Primăriei Târgu-Jiu la 3 mai 1905: „Vă rog să binevoiţi a dispune să mi se ordonanţeze suma de lei 300 prevăzută în bugetul anului curent, ce onor Consiliul Comunal mi-a acordat ca indemnizaţie de transport şi întâmpinarea altor cheltuieli pe timpul cât voi sta în bucureşti spre a căuta în Arhivele Statului documentele înainte de 1830 relative la oraşul Târgu-Jiului.“
Cartea se va naşte în 1906 şi este şi acum un monument istoriografic prin cele 17 capitole şi anexele ce includ documente în limbile română şi slavonă, acte particulare etc. Aflăm din această carte, că oraşul care numără acum aproape 100 000 de locuitori, avea 2432 locuitori în 1860, 3346 în 1880, 6634 în 1890 şi în jur de 7000 când a apărut lucrarea amintită. Din această carte nu lipsea şi documentul de început al istoriei oraşului, hrisovul lui Mircea cel Bătrân din 23 noiembrie 1406 prin care amintea de “ un jupan Brat, judeţul Târgu-Jiului  “
Încheiem aceste rânduri cu o profesiune de credinţă a marelui istoric: Numai răsfoind cu răbdare filele trecutului ne vom putea da seama de mărirea strămoşească, de moştenirea ce ne-au lăsat şi de munca ce trebuie să depunem spre a ne arăta element civilizator, după cum s-au arătat ei, ori pe unde au pus piciorul.

One Comment »