Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » Alexandru Ştefulescu, fondator al Muzeului Judeţean Gorj (I)

Alexandru Ştefulescu, fondator al Muzeului Judeţean Gorj (I)

Submitted by on 2 September 2011articol citit de 2,255 ori | No Comment

Muzeul Gorjului a fost fondat la 16 iulie 1894 din iniţiativa unui grup de intelectuali în frunte cu istoricul Alexandru Ştefulescu. Revenim asupra acestui subiect privindu-l prin prisma documentelor care s-au păstrat în arhive.

Scrisoarea lui Alexandru Ştefulesc, adresată învăţătorului Vasile B. Rovenţa din satul Găleşoaia, căruia îi confirmă primirea a cinci hrisoave din sec. XVI–XVII, comunicându‑i că au fost înregistrate printre piesele muzeului

Scrisoarea lui Alexandru Ştefulesc, adresată învăţătorului Vasile B. Rovenţa din satul Găleşoaia, căruia îi confirmă primirea a cinci hrisoave din sec. XVI–XVII, comunicându‑i că au fost înregistrate printre piesele muzeului

La data fondării, comitetul de conducere era compus din Toma Cămărăşescu, prefectul judeţului Gorj – preşedinte, Alexandru Ştefulescu – director, Iuliu Moisil – secretar, devenind ulterior membru al Academiei Române, artistul plastic Witold Rolla Piekarski – custode, şi inginerul Aurel Diaconovici, şeful Serviciului Tehnic al judeţului Gorj – casier. Despre această realizare a intelectualilor gorjeni mulţi oameni de cultură  au avut cuvinte de laudă consemnate în lucrările proprii sau în albumul muzeului.

Momentele de început
Din punct de vedere organizatoric a fost întocmit un „Act de fundaţiune”, s-au alcătuit „Statutele”, s‑a inaugurat un registru pentru procesele verbale ale comitetului, s-a întocmit un album al muzeului pentru vizitatori şi s-au pus în circulaţie liste pentru adunarea de fonduri şi obiecte de inventar.
Muzeul şi-a început activitatea prin prezentarea colecţiilor în cele două camere puse la dispoziţie în localul prefecturii. După doi ani, în 1896, sediul muzeului a fost mutat în localul gimnaziului de băieţi, iar în anul 1898 în noua şi impozanta clădire a aceluiaşi gimnaziu cu patronimul Tudor Vladimirescu. Era primul muzeu judeţean din întreaga ţară. Al doilea s‑a deschis la Fălticeni, după modelul celui de la Târgu‑Jiu, de către Aurel Diaconovici, mutat acolo ca inginer şef, şi pus sub conducerea profesorului Ciurea, ajutat de Artur Gorovei şi G. Vârnav.
Colecţiile muzeului au avut la bază pe cele ale vechiului muzeu şcolar al şcolii primare de băieţi din Târgu‑Jiu al cărei director era tot Alexandru Ştefulescu.
În 1894 colecţia de documente a Muzeului Gorjului cuprindea peste 2000 de piese, dintre care: 8 documente din secolul XV, 47 de documente din secolul al XVI‑lea, 130 de documente din secolul al XVII‑lea, 500 de documente din secolul al XVIII‑lea şi 1400 de documente din secolul XIX. Colecţiile muzeului s‑au constituit, în principal, din donaţiile făcute de: Alexandru Ştefulescu – colecţii de numismatică, arheologie, acte şi hrisoave vechi; Witold Rolla Piekarski – o colecţie de ştiinţe naturale; Iuliu Moisil – o colecţie de plante şi insecte; Aurel Diaconovici – o colecţie de minerale; Nicu D. Miloşescu, tipograf şi librar din Tg‑Jiu – o colecţie de monede antice şi câteva tiparniţe.
Aşa cum afirma şi Alexandru Ştefulescu în „Istoria Târgu‑Jiului”, înfiinţarea muzeului „îşi datoreşte începutul unei mici colecţiuni de porunci domneşti, slavone şi româneşti, manuscrise şi fotografii de pe monumentele istorice, monede dace, romane etc. ale autorului, precum şi colecţiuni de ştiinţe naturale ale d‑lor I. Moisil, A.  Diaconovici, V. R. Piekarski”.
Iuliu Moisil, un alt membru fondator al muzeului şi în acelaşi timp membru în comitetul de conducere, afirma că „Scopul pentru care am înfiinţat muzeul era de a aduna material arheologic, preistoric, istoric şi folcloristic şi relativ la ştiinţele naturale ş.a., cum şi de a face apoi studii respective, – prin urmare scrutarea judeţului Gorj din diferite puncte de vedere”. Intenţia iniţiatorilor era de a transforma acest locaş de cultură într‑un fecund laborator de cercetare, ceea ce reprezintă, să recunoaştem, o percepţie modernă şi de pionierat pentru acele vremuri. Iuliu Moisil mai nota: „Aici trebuia negreşit să începem adunarea imensului material, spre a‑l salva, a‑l depune undeva şi a‑l păstra cu sfinţenie pentru studii, pentru amintirea şi cunoaşterea trecutului nostru mare şi glorios”.

În viaţa publică
În paginile revistei „Jiul”, Ştefulescu a publicat documentele, hrisoavele, diatele, foile de zestre, scrisorile şi tot felul de acte particulare, din secolul al XV‑lea până în timpuri mai noi, referitoare la Gorj, reuşind să stârnească interesul şi respectul pentru asemenea documente, să câştige încrederea posesorilor, care i le‑au încredinţat pentru muzeu. Dovadă că intenţia sa şi‑a atins scopul este şi scrisoarea acestuia în calitate de director al Muzeului Judeţean Gorj, adresată învăţătorului Vasile B. Rovenţa din satul Găleşoaia, căruia îi confirmă primirea a cinci hrisoave din sec. XVI–XVII comunicându‑i că au fost înregistrate printre piesele muzeului, scrisoare ce se află în colecţia „Alexandru Ştefulescu” păstrată la Serviciul Judeţean Gorj al Arhivelor Naţionale.
A fost încurajat şi sfătuit în munca de colecţionare a izvoarelor istorice de secretariatul Academiei Române, D. A. Sturdza, Spiru Haret, dr. C. Istrati, de alţi cercetători şi istorici de prestigiu. Alexandru Ştefulescu a desfăşurat o intensă activitate pentru a conştientiza posesorii de documente, unii dintre ei cu poziţii importante în lumea satelor, intelectuali fiind, să conserve şi să pună la adăpost comorile trecutului, adesea împrăştiate şi distruse din neştiinţă.
Pe lângă obiectele primite ca donaţii, colecţiile muzeului s‑au îmbogăţit, mai ales cu antichităţi şi în urma „excursiunilor arheologice” întreprinse în localităţile Arcani, Bumbeşti‑Jiu, Polovragi, Runcu, Săcelu, Tismana, de inimosul grup care se ocupa  de buna funcţionare a muzeului. (Va urma)
Dumitru Băluţoiu

Comments are closed.