În cărţile de istorie s-a încetăţenit ideea, că, Mihai Viteazul a realizat prima unire a tuturor românilor. Realizarea viteazului domn a fost, însă, o centralizare politică sau o unire politică, a celor trei state româneşti, cu rol strategic şi militar, pentru a crea avanpostul apărării creştinătăţii de primejdia otomană, având sprijinul Ligii Creştine, întemeiată de către habsburgi.
Ideea de naţiune, în sens modern, apare târziu – la sfârşitul secolului XVIII – în Europa centrală şi occidentală, când se cristalizează două concepte; primul tratează naţiunea ca un „contract social” între conducătorii statului şi proprii cetăţeni – teorie lansată de către Jean Jacques Rousseau – iar în cel de-al doilea caz, naţiunea este văzută ca o „legătură de sânge” între indivizii care vorbesc aceeaşi limbă, dar mai ales o scriu, aşa cum spune filosoful german Johann Gottfried von Herder.
Revenind la evenimentul prezent în titlu, acesta a fost rodul, într-adevăr, al conştiinţei de neam. Dubla alegere ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza la 24 ianuarie 1859, a fost rezultatul voinţei unei însemnate clase politice, constituită în divanurile ad-hoc, din Moldova şi Ţara Românească, membrii acestora provenind din toate straturile societăţii: boierimea, burghezia în formare şi ţărănimea.
Muzeul judeţean de istorie al Gorjului, sprijinit de către Consiliul judeţean, a realizat o expoziţie, care să amintească evenimentul de acum 150 de ani, a cărei vernisare s-a desfăşurat în ziua de 23 ianuarie 2009.
La alcătuirea acestei expoziţii, în virtutea parteneriatelor stabilite de către conducerea muzeului, au participat reprezentanţi ai Direcţiei judeţene a Arhivelor Naţionale, iar publicul a fost numeros, provenind de la: Grupul Şcolar Industrial Materiale de Construcţii Târgu Jiu, Colegiul Comercial „Virgil Madgearu” din Târgu Jiu, Şcoala Generală „Sfântul Nicolae” din acelaşi oraş, precum şi Penitenciarul din municipiul nostru, care a şi interpretat o scenetă dedicată evocării unirii. Tematica expoziţiei s-a concentrat pe documente care au cuprins istoria gorjeană la 1859, şi ulterior, în timpul reformelor lui Cuza.
Aş enumera, spre exemplu, adresa Administraţiei Generale a Statului, emisă la 4 – 16 mai 1860, prin care se reglementează funcţionarea telegrafului în judeţul Gorj, regulile stabilite pentru comercianţii ambulanţi în Târgu Jiu, preluarea de către Prefectura oraşului nostru, a actelor de stare civilă, ordinul Ministerului de interne, prin care se cere înfiinţarea de cimitire lângă oraşe, etc.
În zilele noastre, când fluxul informaţional are aproape un efect alienant în rândul tinerelor generaţii, aniversarea unor evenimente naţionale are menirea de a perpetua amintirea acestora şi de a cristaliza conştiinţe.
