Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Istorie » 22 de ani de la Revoluția din decembrie 1989

22 de ani de la Revoluția din decembrie 1989

Submitted by on 22 December 2011articol citit de 1,967 ori | No Comment

Mișcarea populară din decembrie 1989, revoluție sau o simplă lovitură de stat, continuă să stârnească dispute aprinse și la 22 de ani de la evenimente. Cărțile despre 1989 continuă să facă tiraje amețitoare pentru aceste vremuri, chiar dacă nu istoricii sunt cei care le scot, ci ziariștii. Rămân multe întrebări care nu au fost deloc lămurite și care sunt speculate politic.

revolutia-1989

Revoluția a fost luată la bani mărunți de istoricii Gorjului

Din ideea controversei, catedra de istorie de la Colegiul Tehnic ”General Gheorghe Magheru” a propus specialiștilor și celor implicați în evenimente o dezbatere pe seama ”luminilor” și ”umbrelor” lăsate de Decembrie 1989. Programul Simpozionului Județean a cuprins mai multe comunicări și rememorări: ”Premise geopolitice și sociale ale Revoluției din decembrie 1989”-prof. dr. Gheorghe Nichifor, președinte Societatea de Științe Istorice, filiala Gorj; ”Revoluția din decembrie 1989, lumini și umbre”-prof. Cornel Șomîcu, director Săptămânalul VERTICAL; ”Decembrie 1989, fapte și ipoteze”-prof. dr. Albinel Firescu, muzeograf Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”, Târgu-Jiu; ”Mărturii  despre decembrie 1989”, prof. dr. Marcela Mrejeru, director Colegiul Tehnic ”Henri Coandă” Târgu-Jiu; ”Decembrie 1989 în imagini de arhivă”-prof. Andrei Popete-Pătrașcu, secretar trezorier Societatea de Științe Istorice, filiala Gorj; ”1989, momentul schimbării”-prof. Ion Hobeanu, cercetător Serviciul Județean Gorj al Arhivelor Naționale. Au fost foarte interesante pentru elevi rememorările unor oameni care au traversat direct evenimentele: scriitorul Dumitru Dănău, fost ofițer de Securitate, profesorii Ion Priescu și Dan Pupăză.

Revoluție și trădare
Ca o parafrază la o lucrare celebră, trebuie spus că Revoluția din decembrie 1989 pare tot mai mult să fie o trădare a regimului ceaușist de către Armată și Securitate. În acest context declarațiile de acum câțiva ani ale disidentului rus Vladimir Bukovski pot fi luate în considerație: „Moscova a început operațiunile din ‚89 pentru a schimba puterea și în România” ; ”Și în România liderii Revoluției au fost infiltrați în agentura sovietică, care era dirijată să schimbe regimul ceaușist”. Citind în această cheie, unii s-au grăbit să vorbească doar de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Silviu Brucan, dar în cele întâmplate în 1989 au mai existat un Petre Roman, Ion Caramitru, Ana Blandiana, Mircea Dinescu și chiar  Doina Cornea, Dan Petrescu, Liviu Antonesei ș.a.
Și mergând pe mâna aceluiași Vladimir Bukovski, acesta mai afirma că „revoluțiile din Europa de Est au început ca o operațiune a KGB-lui”, finalul fiind cel cunoscut. Desigur, operațiunea KGB putea să fie scăpată de sub control, dar se poate la fel de bine ca cei ajunși la putere să nu fi fost decât niște trădători. De ce nu l-am crede pe Ceaușescu, care într-un atare context nu poate fi suspectat de trădare, care spunea în acele zile despre rolul jucat de agenturile străine în vederea destabilizării țării. Iar pe lângă miile de agenți ruși de care vorbește toată lumea, un rol important a revenit oamenilor sub acoperire pe care KGB-ul și GRU-ul îi aveau la București. Problema că nu putem pune eticheta doar pe niște oameni, sau doar pe FSN, cu siguranță lucrurile sunt mai complexe.
Mai rămâne și un alt adevăr de care trebuie să ținem cont, Ceaușescu putea supraviețui anului 1989 dacă nu ar fi fost trădat. Cu toate că regimul său intrase în impas iar nemulțumirile populației existau, nu se punea problema de o implozie din interior. Căderea a fost dictată din exterior dar cu sprijin din interior, iar cei din țară pot fi făcuți trădători, ori toți, ori niciunul. Ca să nu spunem că stăpânii au fost și din Vest și din Est și, aproape sigur, unii din ”emanați” răspund și acum unor comenzi, poate aici avem explicația dezastrului din România din ultimii 22 de ani.

Istoricii gorjeni au dezbătut problemele Revoluției la Muzeul Județean

Istoricii gorjeni au dezbătut problemele Revoluției la Muzeul Județean

Spionaj pe față?
Ca dovadă a implicării serviciilor secrete la un nivel neatins în alte țări comuniste, cităm cazul ”Scînteia Tineretului”. Pe 18 decembrie 1989 apărea în ziarul ”Scînteia Tineretului” un articol cu sfaturi pentru cei care stau la plajă prea mult. Se pare că nu era vorba de plajă în decembrie și poate nu era vorba de soare ci de… Soare. Textul în original și decriptarea lui așa cum a fost făcută de experți militari, vorbea de o operațiune de spionaj. Poate de miile de ”turiști” sovietici din România acelor zile. În data de 18 decembrie 1989, în timp ce în Timișoara era război civil, “Scînteia Tineretului” a publicat, în pagina 5, un text straniu, care nu avea nicio logică. Textul a făcut vâlvă la acea vreme, ca și în anii imediat următori Revoluției. Erau sfaturi pentru cei ce se bronzau în acel moment, adică în mijlocul lunii decembrie, la mare. Textul a atras atenția imediat, în sensul că semăna cu un semnal încifrat pentru a se declanșa ceva – dar până azi contextul apariției sale nu a fost elucidat. Și totuși,  în decembrie 2007, un general activ din contraspionajul românesc a trimis decriptarea textului pentru a fi citită într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Textul din ”Scînteia Tineretului”: ”Câteva sfaturi pentru cei aflați în aceste zile la mare” *Evitați expunerea intempestivă și prelungită la soare. E de preferat să începeți mai prudent, cu reprize scurte de 10-15 minute – când pe-o parte, când pe alta. Astfel, vă veți asigura un bronzaj plăcut și uniform. * Nu vă avântați prea mult în larg. Oricum, în caz de pericol, nu strigați. Este inutil. Șansele ca prin apropiere să se afle vreo persoană dispusă a vă asculta sunt minime. * Profitați de binefacerile razelor ultraviolete. După cum se știe, ele sunt mai active între orele 5,30 și 7,30. Se recomandă cu precădere persoanelor mai debile. * Dacă sunteți o fire sentimentală și agreați apusurile soarelui, librăriile de pe litoral vă oferă un larg sortiment de vederi cu acest subiect. * Și încă ceva – daca aceste v-au pus pe gânduri și aveți deja anumite ezitări, gândindu-vă să renunțați în favoarea muntelui, înseamnă că nu iubiți în suficientă măsură marea. (S.P.)”

Comments are closed.