155 de ani de la naşterea lui Alexandru Ştefulescu

Loading

Muzeul Gorjului organizează miercuri, 23 martie 2011, un simpozion ştiinţific dedicat aniversării a 155 de ani de la naşterea lui Alexandru Ştefulescu. Personalitate marcantă a Gorjului în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, istoricul Alexandru Ştefulescu a fost iniţiatorul fondării la Tg-Jiu a unui muzeu al Gorjului. Alături de importanţi oameni de cultură din Gorj, Alexandru Ştefulescu a contribuit prin donaţii la constituirea patrimoniului muzeului ce şi-a început activitatea la 16 iulie 1894.

Alexandru Stefulescu a fost deschizător în descoperirea culturală a Gorjului de acum un secol
Alexandru Stefulescu a fost deschizător în descoperirea culturală a Gorjului de acum un secol

Familia şi copilăria lui Alexandru Ştefulescu
Alexandru Ştefulescu s-a născut la Tg-Jiu în familia preotului Constantin Ştefulescu. După absolvirea Seminarului teologic, la 14 aprilie 1855, Constantin Ştefulescu s-a căsătorit cu Elena Nicu, la scurt timp născându-se primul copil al lor, Alexandru.
În legătură cu data naşterii lui Alexandru Ştefulescu, istoricul Gheorghe Nichifor citează, în lucrarea Alexandru Ştefulescu – un destin în slujba istoriei, menţiunea făcută în actul de căsătorie al lui Alexandru Ştefulescu. Datat 1 decembrie 1883 acest act menţiona faptul că tânărul căsătorit era “în vârstă de 27 ani, de profesiune institutoriu, (…) şi născut în anul 1856, martie 24”.
În acelaşi sens, la 1 septembrie 1864, în catalogul clasei a II- a de la Şcoala Primară de Băieţi din Tg-Jiu se făcea menţiunea că elevul Alexandru Ştefulescu era “născut în anul 1856, luna martie, ziua 24”.
În 1863, la vârsta de 7 ani, Alexandru Ştefulescu era înscris în clasa I-a a Şcolii Primare de Băieţi din Tg-Jiu.
Menţiunile înscrise în catalogul clasei a doua referitor la elevul Alexandru Ştefulescu arătau că acesta nu a lipsit nicio zi de la şcoală şi a încheiat anul şcolar obţinând calificativul maxim la toate obiectele studiate.

Desăvârşirea studiilor şi revenirea la Tg-Jiu
După absolvirea, în septembrie 1867, a Şcolii Primare de Băieţi din Tg-Jiu, a urmat 4 clase la Seminarul Teologic de la Râmnicu Vâlcea, continuându-şi studiile la Seminarul Central din Bucureşti.
Certificatul de absolvire a celor 7 clase ale Seminarului Central de la Bucureşti, document aflat în colecţiile Muzeului Judeţean Gorj, a fost eliberat pe numele lui Alexandru Ştefulescu în “anul 1876 luna Maiu 14”.
În cuprinsul acestui document, în dreptul rubricilor corespunzătoare claselor I-IV, se făcea menţiunea că “pentru aceste clase posedă atestatul No. 73 de la Direcţiunea Seminarului Râmnicu Vâlcea”.
În perioada 1873-1876 Alexandru Ştefulescu a urmat cursurile claselor V-VII ale Seminarului Central din Bucureşti, remarcându-se la limba română şi “limba elenă”, obiecte de studiu la care a obţinut calificativul “eminenţă” atât în cursul anului şcolar 1873-1874 cât şi în cursul anului 1874-1875. În clasa a VII-a, ale cărei cursuri le-a urmat în anul şcolar 1875-1876, a obţinut calificativul “eminenţă” la disciplina “muzică vocală”.
După absolvirea Seminarului Central din Bucureşti a fost pedagog la Seminarul “Nifon” din Bucureşti, post pe care l-a părăsit la începutul anului 1877, pentru a activa la Liceul din Bârlad.
În august 1877, Alexandru Ştefulescu solicita ministrului Instrucţiunii Publice un post în învăţământ, fiind numit institutor la Câmpina.
În urma susţinerii unui concurs, la 21 decembrie 1878, devine institutor la Şcoala Primară de Băieţi din Tg-Jiu. Aici avea să profeseze până la sfârşitul vieţii, cu o scurtă întrerupere între anii 1900-1904 când a fost revizor şcolar.
La 1 decembrie 1883 s-a căsătorit cu Ana Gheorghiu, fiica negustorului Petrache Gheorghiu din Tg-Jiu. A avut o singură fiică, Maria, născută la 12 septembrie 1884.
În 1888, Alexandru Ştefulescu devine director suplinitor al Şcolii Primare de băieţi din Tg.-Jiu, în acelaşi an fiind inspectat la clasă de către Titu Maiorescu, ministrul Instrucţiunii Publice. În 1890 devine director plin al şcolii, pentru ca la 1 aprilie 1892 să demisioneze, deoarece primăria i-a tăiat subvenţia.
Revine la post în 1893, activând până la 31 august 1897, când se îmbolnăveşte şi primeşte un concediu de trei ani. În 1898, după câteva luni de concediu revine la catedră.

Iniţiatorul înfiinţării Muzeului Gorjului
În august 1894, revista „Jiul” publica într-una dintre rubricile sale faptul că, de mai mulţi ani, Alexandru Ştefulescu întreprinsese „studii ştiinţifice asupra judeţului şi în special în ce priveşte bogăţiile arheologice şi istorice din acest colţ al ţării”.
Eforturilor lui Alexandru Ştefulescu pentru crearea unor colecţii muzeale li s-au alăturat profesorul Witold Rolla Piekarscki, care s-a pus imediat la dispoziţia sa, ilustrând lucrările şi obţinând rezultate foarte importante, Iuliu Moisil şi Aurel Diaconovici, inginer şef al judeţului.
Alexandru Ştefulescu pusese bazele unei colecţii muzeale înainte de 1893, în perioada în care fusese director al Şcolii Primare de Băieţi, astfel putem afirma că Muzeul Gorjului „s-a născut dintr-o colecţie şcolară”,.
Referindu-se la înfiinţarea muzeului, Alexandru Ştefulescu afirma, în lucrarea “Istoria Tîrgu-Jiului” că muzeul „îşi datoreşte începutul unei mici colecţiuni de porunci domneşti, slavone şi româneşti, manuscrise şi fotografii de pe monumentele istorice, monede dace, romane, ale autorului, precum şi colecţiuni de ştiinţe naturale ale domnilor Iuliu Moisil, Aurel Diaconovici şi Witold Rolla Piekarski”,.
În actul de fondare a muzeului din 16 iulie 1894, descoperit în 1919 de către Teodor Câlcescu, este menţionat comitetul membrilor fondatori din care făceau parte: Toma Cămărăşescu, prefectul judeţului Gorj – preşedinte, Alexandru Ştefulescu – director, Aurel Diaconovici – casier, Iuliu Moisil – secretar, Witold Rolla Piekarski – custode.
În 1894 colecţia de documente a Muzeului Gorjului cuprindea peste 2000 de piese, dintre care : 8 documente din secolul XV, 47 de documente din secolul al XVI-lea, 130 de documente din secolul al XVII-lea, 500 de documente din secolul al XVIII-lea şi 1400 de documente secolul XIX.
Colecţiile muzeului s-au constituit, în principal, din donaţiile făcute de: Alexandru Ştefulescu – colecţii de numismatică, arheologie, acte şi hrisoave vechi; Witold Rolla Piekarski – o colecţie de ştiinţe naturale; Iuliu Moisil – o colecţie de plante şi insecte; Aurel Diaconovici – o colecţie de minerale; Nicu D. Miloşescu, tipograf şi librar din Tg-Jiu, – o colecţie de monede antice şi câteva tiparniţe.
Scopul fondării Muzeului Gorjului era, aşa cum reiese din actul fondator: „Pentru a cunoaşte de aproape măreţele urme strămoşeşti, pentru a trăi în mai strânsă legătură cu ele, pentru a arăta că suntem vrednici urmaşi ai unor aşa vestiţi străbuni, şi iarăşi, pentru ca, aceste urme să nu rămână răzleţe şi uitate (…) în toate unghiurile judeţului nostru – cuibul prin excelenţă al românismului”.
Referindu-se la colecţia fotografică a muzeului, Alexandru Ştefulescu avea să afirme că: „(…) toate mânăstirile, schiturile şi bisericile până la 1840, casele vechi (culele) boiereşti, porţile săteşti sunt reprezentate în colecţiunea de fotografii a muzeului”.