BNR – 135 de ani de la înființare

Anul acesta se împlinesc 135 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, banca centrală a României, instituţie publică independentă.

La 17/29 aprilie 1880, a fost publicată, în “Monitorul Oficial” nr. 90, Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scont şi circulaţiune. Lua, astfel, fiinţă Banca Naţională a României, instituţie de credit, care deţinea privilegiul exclusiv de a emite banknote. Capitalul băncii era în întregime românesc şi aparţinea în proporţie de o treime statului şi două treimi particularilor. Banca Națională a României s-a înscris, astfel, în rândul celor mai vechi bănci centrale din lume (a 16-a), devansând bănci centrale de renume, precum Banca Japoniei, Banca Italiei, Fed, Banca Națională a Elveției.
Acesta este momentul în care, din punct de vedere juridic, avea să înceapă istoria Băncii Naţionale a României, care şi-a început oficial activitatea la 1 iulie 1880. La 1 decembrie 1880, au început operaţiunile propriu-zise ale Băncii Naţionale, pornindu-se un proces de reglare a circulaţiei banilor, de limitare a practicilor cămătăreşti, de ieftinire şi stabilizare a creditului, dezvoltarea capitalului autohton şi stabilirea de relaţii instituţionale cu alte bănci din Europa.

Părinții fondatori

În perioada 15 – 17 iulie 1880 are loc prima Adunare Generală a acţionarilor BNR, iar primul guvernator este desemnat Ion I. Câmpineanu. Însă, adevăratul părinte fondator al BNR este, alături de Brătianu, Eugeniu Carada, autor al multor reforme în Principate după 1859. S-a spus : “Carada a fost adevăratul spiritus rector al Băncii Naționale, în epoca respectivă”;
Deşi nu a acceptat funcţia de guvernator al Băncii Naţionale, fiind numai director, timp de 30 de ani activitatea sa a fost legată de Bancă, pe care a organizat-o ireproșabil. S-a implicat direct în: organizarea Imprimeriei BNR şi tipărirea primelor bilete de bancă, organizarea sucursalelor şi a agenţiilor Băncii, elaborarea statutelor şi a primelor regulamente ale instituţiei.

Etape

În timpul Războiului de Reîntregire, BNR a susţinut financiar efortul de război al guvernului român. Evoluţia evenimentelor militare a obligat Administraţia centrală a BNR să plece în refugiu la Iaşi şi să accepte transferul tezaurului său la Moscova, fără ca acesta să mai poată fi recuperat.
Imediat după 1918, BNR a trebuit să răspundă altor provocări, printre care: criza economică postbelică, restabilirea convertibilităţii leului, unificarea monetară şi extinderea reţelei sale de sucursale şi agenţii la nivelul întregii ţări.
În anii celui de-Al Doilea Război Mondial, BNR a susţinut guvernul în cheltuielile provocate de acţiunile militare, luând, în acelaşi timp, măsuri pentru a stăvili inflaţia şi a-şi salva tezaurul propriu. Acesta a fost ascuns în peștera de lângă mânăstirea Tismana, în perioada 1944 – 1947.
Regimul comunist a impus etatizarea BNR (1946) şi apoi reorganizarea sa, potrivit noilor imperative politice. În toţi aceşti ani, Banca Naţională a îndeplinit un rol important în evoluţia sistemului monetar şi de credit prin implicarea în realizarea reformelor monetare din 1947 şi 1952, în planificarea circulaţiei monetare, în controlul asupra utilizării creditelor acordate etc.

După 1989

Din 1990, BNR şi-a reluat titulatura iniţială, implicându-se în tranziţia de la economia centralizată la economia de piaţă şi asumându-şi funcţiile normale ale unei bănci centrale, similare celor ale unor bănci centrale din Europa şi din lume. Conform statutului, obiectivul său fundamental îl reprezintă asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, sprijinind politica economică generală a statului, fără a prejudicia îndeplinirea obiectivului său fundamental.
Banca Naţională a devenit un factor de stabilitate şi echilbru al sistemului financiar al ţării, iar un rol important în acest sens îl are guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care se află în acestă funcţie din septembrie 1990, fiind cel mai longeviv conducător al unei bănci centrale a unei ţări din istoria lumii.
Începând cu 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, Banca Naţională a României a devenit membră a Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), iar Guvernatorul BNR, membru al Consiliului General al Băncii Centrale Europene (BCE).

Banca Națională a României Agenția Gorj, Târgu Jiu