Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Patrimoniu » 115 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu

115 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu

Submitted by on 14 January 2009articol citit de 7,491 ori | One Comment

Aniversăm la 14 ianuarie (Gerar), în calendarul popular românesc – 115 ani de la naşterea Ecaterinei Teodoroiu, „eroina de la Jiu”. Fata care la 23 de ani înfrunta cu arma în mână trupele invadatorilor germani în luptele de la Jiu şi, ulterior, pe frontul din Moldova.

Puţini gorjeni ştiu că osemintele Ecaterinei Teodoroiu se odihnesc  chiar sub mausoleul din centrul Târgu Jiului

Puţini gorjeni ştiu că osemintele Ecaterinei Teodoroiu se odihnesc chiar sub mausoleul din centrul Târgu Jiului

Ecaterina s-a născut la 14 ianuarie 1894, în satul Vădeni, aflat azi în componenţa municipiului Târgu-Jiu, fiind cel de-al treilea copil din cei opt ai familiei de ţărani Vasile şi Elena Toderoiu. Ea a început şcoala primară în satul natal şi a continuat-o la Târgu-Jiu. În anul 1909 se afla la Bucureşti, unde a urmat cursurile unui gimnaziu – pension de lângă Cişmigiu, dorind să devină învăţătoare. Ulterior, şi-a continuat studiile la o şcoală de infirmiere.  Elevă fiind, Ecaterina s-a înrolat într-una din primele unităţi de cercetaşi din Bucureşti, cohorta „Păstorul Bucur”. În vara anului 1914, tânăra gorjeancă revenea la Târgu-Jiu, activând în cadrul cohortei de cercetaşi „Domnul Tudor”, sub conducerea lui Liviu Teiuşanu.

Mai întâi a fost cercetaş
În mai 1916, cu puţin timp înainte de intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei, Regimentul 18 Gorj, în care activa şi fratele Ecaterinei, Nicolae, era concentrat la frontiera cu Austro-Ungaria.  Referindu-se la zilele  ulterioare intrării României în război la 15/28 august 1916, Ecaterina avea să consemneze: „La decretarea mobilizării, în august 1916, am fost întrebuinţată ca cercetaşă la îngrijirea răniţilor din Târgu-Jiu.” După oprirea ofensivei armatei române, la 6/19 octombrie 1916, germanii, care se întăriseră cu Divizia a XI a Bavareză şi cu artilerie grea, declanşează contraofensiva pentru străpungerea frontului românesc. Ca urmare a înaintării germane spre sud, la 10/23 octombrie 1916 Marele Cartier General al Armatei Române a decis preluarea comenzii Armatei I ce lupta în munţii Olteniei de către generalul Ion Dragalina.

Felicitată de familia regală
Ecaterina Teodoroiu a participat ca cercetaş şi la Bătălia de la Podul Jiului, din 14 octombrie 1916, aici luptând alături de soldaţi şi o parte a populaţiei civile ca să ţină piept austro-ungarilor, pentru că cea mai mare parte a trupelor române se retrăseseră spre sud. Aflată la Bucureşti, imediat după Luptele de la Podul Jiului, Ecaterina a fost felicitată pentru curajul ei, personal, de către regele Ferdinand I şi Regina Maria. La 31 octombrie 1916, revenind pe front a participat la luptele de la Sâmbotin. A doua zi, 1/14 noiembrie 1916, fratele său Nicolae a murit în luptele de la Porceni. După ocuparea Târgu-Jiului de către trupele germane (aliate cu cele austro-ungare) la 3 noiembrie 1916,  înaintarea acestora continuă, astfel că la 6 noiembrie Regimentul 18 Gorj se afla la Bărbăteşti, la luptele din localitate participând şi Ecaterina. Ulterior, a participat la luptele de la Tânţăreni şi la contraofensiva de la Filiaşi unde a fost rănită, fiind evacuată spre Craiova şi ulterior spre Bucureşti.

În memoria fratelui său…
Deşi rănită, Ecateria Teodoroiu a urmat frontul până la Iaşi, în dorinţa de a reveni pe câmpul de luptă. La Iaşi, Ecaterina este internată la Spitalul Liceului Naţional nr. 266. Aici avea să primească gradul de sublocotenent, cu ocazia unei vizite a reginei Maria. La 23 ianuarie 1917, când părăseşte spitalul, Ecaterina este încadrată în Regimentul 43/59 care era cantonat în comuna Dumitreşti – Gălăţei. În februarie 1917, Ecaterina este prezentată elevilor Şcolii Militare de Infanterie de către Liviu Teiuşanu cel care o numea, într-un raport către principele Nicolae, „Jeanna D’ Arc a noastră”. Pe baza acestui raport, în martie 1917, Ecaterina primeşte ordinul „Virtutea cercetăşească în aur de război”, iar pentru faptele de arme de pe front, i se acordă „Virtutea militară de război clasa a II-a”. Festivitatea de conferire a avut loc la 19 martie 1917, Ecaterina primind decoraţia din mâinile regelui Ferdinand I.

Ultima bătălie…

La aducerea osemintelor eroinei, care au fost înhumate sub mausoleul din centrul municipiului Târgu Jiu au participat Octavian Goga şi primul ministru

La aducerea osemintelor eroinei, care au fost înhumate sub mausoleul din centrul municipiului Târgu Jiu au participat Octavian Goga şi primul ministru


La 20 august 1917 Regimentul 43/59 este trimis la luptă pe valea Zăbrăuciorului, spre dealul Secului (în zona Vrancea). La 22 august 1917 Batalionul II, din care făcea parte plutonul comandat de către, a intrat în linia I.
În seara acelei zile, aflându-se în tranşee, Ecaterina a iniţiat un contraatac, pornind la luptă cu îndemnul: „Înainte băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!”. În acele clipe a fost lovită în zona inimii de două gloanţe venite dinspre poziţiile Regimentului 40 de rezervă german. A doua zi trupul eroinei a fost înmormântat în comuna Fiţioneşti, lângă căpitanul Morjan Dumitru, gorjean şi el. Ziarul „România” din 27 august 1917  a făcut cunoscută tuturor românilor jertfa supremă a Ecaterinei Teodoroiu, „eroina de la Jiu”.

Găsesc înălţătoare ideea de a comemora printr-un monument înaltele fapte ale Ecaterinei Teodoroiu. Va fi din partea celor vii o dovadă de recunoştinţă şi de admiraţie; dar va fi de asemenea, cel mai frumos exemplu de virtuţi ale neamului pentru generaţiile ce vor veni.
G-ral  Henri Mathias Berthelot

ecaterina-teodoroiu

A murit pe front îmbărbătându-şi soldaţii

Recunoştinţă
După încheierea războiului pentru întregirea neamului s-a decis realizarea la Tg-Jiu a unui monument în cinstea Ecaterinei Teodoroiu. Referindu-se la această idee, generalul francez Henri Matias Berthelot (şeful Misiunii Militare Franceze, cea care a contribuit la reorganizarea Armatei Române) spunea: „Găsesc înălţătoare ideea de a comemora printr-un monument înaltele fapte ale Ecaterinei Teodoroiu. Va fi din partea celor vii o dovadă de recunoştinţă şi de admiraţie; dar va fi de asemenea, cel mai frumos exemplu de virtuţi ale neamului pentru generaţiile ce vor veni”. Astfel, la 9 iunie 1921, cu ocazia sărbătoririi centenarului „Tudor Vladimirescu” au fost aduse la Tg-Jiu rămăşiţele pământeşti ale Ecaterinei, fiind aşezate într-un sarcofag realizat de către Miliţa Petraşcu. La festivitatea de la Tg.-Jiu a participat  şi Octavian Goga, ardelean de origine, important om politic şi unul dintre cei mai mari poeţi români, care a însoţit cortegiul funerar de la gară până la Primărie, unde a rostit un emoţionant discurs.
Casa memorială „Ecaterina Teodoroiu”, situată în cartierul Vădeni, construită în anul 1884, este administrată începând din anul 1938, când a fost deschisă spre vizitare, de către Muzeul Judeţean Gorj.

One Comment »

  • T.Cristian says:

    Noi Romanii de pretutindeni,trebuie sa purtam in sufletele noastre pe acesti mari luptatori din toate timpurile.
    Pentru acest pamant Romanesc unde noi am primit viata de la Dumnezeu,s-a varsat mult sange pe campurile de batalie si nu trebuie sa-i uitam niciodata pe acesti luptatori care si-au pierdut viata pe front.
    Cu bucurie mare o spun,noi Romanii santem cei mai mari luptatori din toate timpurile si avem o istorie unde am castigat toate razboaiele care au fost de-a lungul secolelor.
    Bunul Dumnezeu si Maica Domnului sa le aseze sufletele in locuri luminate alaturi de toti Sfintii si Ingerii lui Dumnezeu.
    T.Cristian.