Special

Politică

Istorie

Gorjul

Patrimoniu

Home » Magazin » „Pe fir de baladă”, artă şi zbor de copil

„Pe fir de baladă”, artă şi zbor de copil

Submitted by on 2 June 2010articol citit de 4,439 ori | No Comment

Am fi vrut să ştim cum a fost în primul an de festival, la primul cântec al copiilor talentaţi, la primul pas de dans sau la prima suită ce a înşiruit pe scenă, în ritmul muzicii populare, toată strălucirea bucuriei de joc popular din viaţa copilăriei. Nu vom mai răscoli timpul. Suntem azi la 34 de ani de atunci şi, la această vârstă frumoasă, festivalul folclorului şi al meşteşugurilor tradiţionale a reunit din nou la Tg.-Jiu copiii cu înclinații spre freamăt de vers, cântec şi joc din mai toate ţinuturile reprezentative pentru spaţiul etnofolcloric al României.
Trăim clipele de graţie ale acestei minunate sărbători a copilăriei într-un sfârşit de mai  deosebit de prietenos. După o noapte colindată de ploi, dimineaţa a coborât peste oraş cu aer crud şi revărsări de soare blând. Aici, lângă „Poarta sărutului” şi foarte aproape de zborul spre ceruri al „Coloanei infinitului”, unde spiritul genialului Constantin Brâncuşi este mereu acasă, inima cetăţii s-a lăsat mângâiată de glasuri inocente de copii, într-o inedită binecuvântare prin joc şi cântec pentru capitala Gorjului. Printre umbre de platani voievodali şi priviri gingaşe de trandafiri, sub aripile de soare ale artezienelor,  au apărut grupuri de copii dansatori, înveşmântaţi în fermecătoare costume populare, unele scoase chiar din lada de zestre a străbunilor. Imediat, estrada municipalităţii s-a umplut de tinereţe şi voie bună. Râuri de dansatori din Maramureş, Arad, Buzău, Teleorman, Dolj, Alba, Gorj şi Vâlcea s-au prins într-o încântătoare horă a prieteniei şi îngăduinţei prin cântec şi joc de copil.
După ce au umplut Piața Prefecturii cu multă iubire pentru folclor și mult mai multă dorință de viață în armonie, copiii artiști au surâs o clipă fotoreporterului și s-au retras în valuri de bucurie spre culisele scenei. De aici, a început să se deschidă regalul soliștilor și dansatorilor. Alin Burlan a cules din memoria arcușului sârbe nestemate, iar vioara lui a rupt de fericire inimile spectatorilor. În sunetul de nai al Mariei Sandu și Andreei Aniniși au răsunat apoi ritmuri de horă gorjenească. Ene Luciana a excelat cu vocea ei de aur, cucerind trofeul și un nume pentru viitorul cântecului popular. S-au prins în ritm de sârbă ”Mugurașii Gorjului”. Din inima Transilvaniei s-au pornit în jieneasca fetelor, învârtita, fiecioreasca, hațegana, purtata de drăguț – copiii de pe Târnave, feciorii și fetele Ansamblului folcloric ”Junii Blajului”, educați și formați de profesorul Ioan-Florin Vașnic. De pe Mureș la vale, s-au arătat dansatorii Ansamblului ”Zărandul”, cu învârtite și suite de dansuri ale ardelenilor din Șicula și Hășmaș-Arad. Au fascinat și de această dată cu dansul lor tropotit și tărăgănat, cu cotumele lor autentice, coconii de pe Iza și Mara – copiii moroșenilor din Sighetu Marmației.
În același spațiu al uni­cității și iubirii de frumos, într-o civilizație aleasă a spiritualității românești, s-au arătat și dansatorii Ansam­blurilor ”Leoveanca” și ”Olte­nașii” din Dolj, Ansamblului ”Brâulețul” din Baia-de-Aramă (Mehedinți). Sudul României a venit în Țara Jiu­lui de Sus cu dansatorii Ansam­blului ”Datina” din Alexandria-Teleorman, dar triumful peste ritm de cântec și joc aparține copiilor-minune ai Ansamblului ”Călușarii” din Osica de Sus-Olt. Micii și marii călușari, cu vătafii și alergătorii lor, au cucerit inimile tuturor prin originalitatea jocului și costumelor, prin dârzenia și vioiciunea ritmurilor de joc, prin fulgerul pașilor cu clopoței în pinteni, prin zborul de copil peste o scenă cucerită de alaiul și puterea de încântare a călușarilor. Valurile lor de joc, presărate cu talent și măiestrie în interpretare, au încărcat privirile cu multă rouă și-au adunt izvoarele ochilor plânși în lacrimi de dor pentru tot ce-i curat și frumos în lumea copilăriei.
Pentru două zile, luna mai a transformat municipiul Târgu-Jiu în capitală a identității spirituale românești, o stare de spirit generată și întreținută cu profesionalism de Palatul Copiilor Tg.-Jiu, prin profesorii și elevii săi. Aici, unde se mai aud încă triluri din cântecele Mariei Tănase și Mariei Lătărețu, s-au aflat alte tinere talente, valori care mâine vor așeza în spațiul cultural european, la loc de cinste, unicitatea și perenitatea artei populare românești. Să nu-i uităm de la această perfomanță culturală și educativă pe soliștii din Buzău, Baia-de-Aramă, Drobeta Turnu-Severin, Craiova, Rm.Vâlcea, obiceiurile tradiționale ”Sânzienele” din Baia-de-Aramă și ”Albitul pânzelor” din Hășmaș-Arad. Să nu-i uităm pe copiii meșteșugari, care și-au adunat în expoziții – icoane pictate pe sticlă, icoane de vatră, icoane pe lemn, produse de metaloplastie, țesături în păr de capră, sculpturi în lemn, măști tradiționale, obiecte de ceramică, împletituri, să nu uităm pe Emilia Cătuț, eleva de la Palatul Copiilor Tg.-Jiu, răsplătită cu trofeul festivalului, ca pictoriță de icoane pe sticlă. Să nu uităm Festivalul ”Pe fir de baladă” care, și în acest an, a mai scos din cotidianul buimac al realității, alte tinere talente. Pe viitor, acestea vor promova  conceptele de frumos, bun, adevăr, armonie, echilibru și onestitate prin valori culturale inestimabile.

Comments are closed.